Dune, de Frank Herbert

Publicat în 1965, Dune este prima carte din seria cu acelaşi nume scrisă de Frank Herbert şi a câştigat şi premiul pentru cel mai bun roman la prima ediţie a premiilor Nebula. Dune a pus bazele multor teme şi concepte folosite astăzi în science-fiction.

Triumf suprem al imaginaţiei, acţiunea romanului cu care se deschide seria Dune, vândută în milioane de exemplare în lumea întreagă, se desfăşoară pe planetă Arrakis, unde Paul Atreides se va transforma în misteriosul Muad’Dib. Eroul se va răzbuna pe cei care i-au trădat familia şi va împlini cel mai vechi şi cel mai arzător vis al omenirii. Combinaţie uimitoare de aventură, spirit mistic şi forţă vizionară, prima carte din cea mai importantă serie din literatura SF este o lectură obligatorie pentru cititorii de toate vârstele. Recent, Legendary au anunţat că au obţinut drepturile de ecranizare pentru Dune, iar filmul va fi regizat de Denis Villeneuve.

Contact, de Carl Sagan

Scris în 1985 de omul de ştiinţă Carl Sagan, Contact ne spunea povestea Dr. Eleanor „Ellie” Arroway, care devine liderul proiectului Argus, un radiotelescop menit să caute inteligenţe extraterestre. Descoperirea unui mesaj venit din spaţiu ridică multe semne de întrebare şi determină umanitatea să îşi caute locul în univers.

Ceea ce face din Contact o carte deosebită este modul în care Sagan reuşeşte să îmbine teoriile ştiinţifice cu un SF plauzibil, adăugând mult realism poveştii. O poveste profetică, plină de detalii științifice care o fac foarte credibilă, îi vorbește cititorului într-un roman care ridică o mulțime de întrebări. Carl Sagan pune sub lupă știința, religia și politica, elemente care definesc societatea, dar mai ales relația dintre ele, privind și spre rolul lor din viitor.

Visează androizii oi electrice?, de Philip K. Dick

Philip K. Dick a scris 44 de romane şi 121 de povestiri, majoritatea science fiction şi este autorul de SF cu cele mai multe ecranizări. Visează androizii oi electrice?, romanul ecranizat de Ridley Scott în filmul Blade Runner, este o poveste postapocaliptică în care personajul central încearcă să afle ce înseamnă să fii om într-o lume plină de roboţi şi cu multă acţiune. Romanul este o explorare interesantă a luptei omului cu idei precum real versus ireal, inteligenţă versus deficienţă mentală, emoţii, umanitate şi valorea credinţelor.

Milioane de ființe au pierit în războiul nuclear, specii întregi au dispărut și omenirea s-a făcut nevăzută. Unele companii s-au specializat în simulacre cu un grad ridicat de realism: cai, păsări, pisici și chiar… oameni? Androizii sunt atât de sofisticați, încât uneori e imposibil să-i deosebești, așa că guvernul îi interzice pe Pământ. Rick Deckard are misiunea de a-i descoperi pe cei falși. Numai că ei ripostează…

2001: Odiseea spaţială, de Arthur C. Clarke

Omenirea nu vrea să rămână ancorată pe Pământ, ci se uită la stele şi visează la misterele şi secretele pe care ni le rezervă universul, iar Clarke tocmai acest vis îl abordează în romanul său cel mai cunoscut, 2001: Odiseea spaţială.

Cartea 2001: Odiseea Spațială a fost scrisă în urma scenariului la care scriitorul Arthur C. Clarke a lucrat împreună Stanley Kubrick. Timpul şi puterea, atât a cărţii, cât şi a filmului, au transformat filmul într-un art movie de referinţă pentru cinematografia universală, iar cartea într-un volum absolut necesar pentru a avea o bibliotecă completă, best SF ever, cum se spune adeseori. Romanul studiază acea fascinație a oamenilor față de călătoria în spațiu, teritoriu nou descoperit în acea perioadă. Drumul parcurs de om în evoluția sa, precum și destinația finală a omului ca rasă sunt subiectele pe care scriitorul încearcă să le scoată în evidenţă, mai ales prin intermediul cititorilor săi.

Jocul lui Ender, de Orson Scott Card

Într-o lume în care copiii sunt trimişi pe o staţie spaţială militară pentru a fi antrenaţi să lupte împotriva unor extratereştrii numiţi Gândaci, un tânăr băiat iese în evidenţă. Ender ar putea fi singura speranţă a omenirii în acest război. Romanul lui Orson Scott Card combină jocurile şi arta războiului, într-o poveste dură şi violentă despre maturizare, despre căutarea adevărului şi despre pace într-o galaxie răvăşită de război.

Pământul este atacat din nou. Gândacii extratereştri se încordează pentru o ultimă lovitură. Supravieţuirea rasei umane atârnă de descoperirea unui geniu militar care îi poate învinge o dată pentru totdeauna. Dar cine este el? Ender Wiggin. Geniu. Neîndurător. Viclean. Un maestru în strategie şi tactică. Şi un copil în acelaşi timp. Copilăria lui Ender se termină atunci când, recrutat de guvern pentru a fi antrenat în armată, ajunge în noua să casă: Şcoala de Luptă. Chiar şi între recruţi de elită, Ender se arată a fi un geniu între genii.

Ready Player One, de Ernest Cline

Jocurile şi SF-ul merg mână în mână. Realitatea virtuală devine ceva comun şi ne deschide porţile către o lume cu posibilităţi infinte, în care putem să fim ce vrem şi să facem ce vrem, putem trăi în poveştile noastre preferate sau putem descoperi noi lumi, ne maivăzute până acum. Romanul lui Ernest Cline va fi adaptat de Spielberg în 2018.

Scrisă cu pasiune de un gamer şi un geek adevărat, Ready Player One spune povestea lui Wade Watts, un tânăr gamer din anul 2044. La fel ca mulţi alţii, Wade evadează dintr-o realitate sumbră conectându-se zile întregi la OASIS, o utopie virtuală larg răspândită unde poţi să fii tot ce vrei tu să fii şi poţi trăi, iubi şi călători pe oricare din cele zeci de mii de planete care alcătuiesc lumea virtuală. Fondatorul OASIS, James Halliday, moare fără moştenitor şi promite să lase întreaga lui avere  celui care va reuşi să ajungă la capătul unei vânatori de comori din univers virtual. După mulţi ani de la provocarea lui Halliday, Wade este primul care reuşeşte să rezolve primul puzzle şi readuce în atenţia lumii vânătoarea.

Războiul bătrânilor, de John Scalzi

În ziua în care a împlinit 75 de ani, John Perry a făcut două lucruri. Mai întâi a vizitat mormântul soţiei, apoi s-a înrolat în armată. Vestea bună este că oamenii au cucerit în sfârşit stelele. Vestea proastă este că planetele potrivite pentru a fi locuite sunt puţine şi rasele de extratereştri cu care ne luptăm pentru ele sunt numeroase. Aşa că luptăm. Pentru a apăra Pământul şi pentru a cuceri noi teritorii în spaţiu. Departe de casă, războiul continuă de zeci de ani şi Forţele Coloniale de Apărare caută întotdeauna noi recruţi.

Toată lumea ştie că, atunci când ajungi la vârstă pensionării, te poţi înrola în FCA. Ei nu caută tineri, ci vor oameni cu toată experienţa şi cu toate cunoştinţele acumulate într-o viaţă. Odată înrolat, eşti luat de pe Pământ şi nu te mai poţi întoarce niciodată. Vei lupta doi ani pe front. Şi, dacă supravieţuieşti, eşti recompensat cu o casă a ta, pe una din planetele colonii greu câştigate. John Perry profită de ofertă şi pleacă la război, fără să aibă nici cea mai mică idee despre ce îl aşteaptă acolo. Pentru că adevărată luptă, la ani-lumină de casă, cât şi transformarea prin care va trece sunt mult mai grele şi mai ciudate decât orice şi-ar fi imaginat.

Povestea vieţii tale, de Ted Chiang

Dintr-un turn Babel care face legătura între Pământ și sferele înalte într-o lume în care aparițiile angelice fascinează și înspăimântă, de la o modificare neuronală care elimină atracția exercitată de frumusețea fizică la un idiom străin care ne schimbă percepția realității, prozele lui Ted Chiang etalează puterea imaginației și subtilitatea inteligenței unui scriitor de succes. Stând sub semnul întrebării, dar și sub semnul miracolului, volumul Povestea vieții tale merge dincolo de știință, în ținutul nesfârșit al ficțiunii care te provoacă să cauți neîncetat răspunsuri în universul din jur și în lumile invizibile.

Povestirea cu acelaşi nume din volum a fost adaptată în filmul SF al lui Denis Villeneuve, Arrival.

Spectrul lui Phlebas, de Iain M. Banks

Banks creează un univers căruia este imposibil să îi rezişti. Apare fascinaţia de a-ţi imagina cum e să fii agent special, să lucrezi cu IA-uri extrem de inteligente care controlează Cultura, dar şi întrebările care tind să apară când o civilizaţie super-avansată atacă lumi mult mai primitive. Poveştile lui Banks sunt fascinante şi pline de suspans, dar au şi întrebări filozofice ascunse.

Războiul bântuia întreaga galaxie. Miliarde de ființe au murit, miliarde îi vor cădea victimă. Planetele, lunile, chiar și stelele sunt amenințate de distrugere în orice clipă. Idiranii luptă pentru Credința lor. Cultura luptă pentru dreptul ei moral de a dăinui. Nu poate exista pace între cele două. Adânc în labirintul neștiut al „planetei morților“, Lumea lui Shar, se ascunde Mintea unei nave, una dintre inteligențele artificiale care conduc Cultura. Ambele tabere doresc să o găsească. Bora Horza Gobuchul, un Schimbător dotat cu abilitatea de a-și transforma corpul pentru a semăna cu alți indivizi, este angajat ca mercenar și spion în slujba idiranilor pentru a o recupera. Așa pornește o aventură incredibilă și una dintre cele mai inovative serii space opera ale timpului nostru.

Spaţiul revelaţiei, de Alastair Reynolds

Amarantinii au fost distruși în urmă cu nouă sute de mii de ani. Poate pentru că au avut ghinion sau poate din altă cauză. Pentru cei care colonizează acum planeta, Resurgam nu prezintă aproape niciun interes, nici măcar după descoperirea unui oraș amarantin multă vreme ascuns și a unei statui gigantice înfățișând un amarantin înaripat.

Strălucitul savant Dan Sylveste vrea să afle adevărul cu orice preț. Amarantinii au fost ștersi de pe fața planetei dintr-un motiv. Însă pericolul e mai mare și mai aproape decât și-ar putea imagina…

„O poveste care îți taie respirația prin amploarea și detaliile ei, care face din Reynolds un maestru al genului space opera.” –The Times