Peste Stephen King am dat (da, „am dat” e perfect spus) din întâmplare. Era în 1995 şi aşteptam tramvaiul în staţia din Piaţa 1 Decembrie din Oradea. În noianul de chioşcuri şi tonete de acolo, de la care poţi să cumperi te miri ce, era – şi încă mai este – un chioşc de ziare. Întâmplarea a făcut să-mi îndrept ochii spre acesta şi să văd, lipită de geam, alături de ultimul număr Dilema, o cărţulie roşiatică. Pe copertă, o …