Maestrul genului horror&thriller vorbeşte despre cariera lui de 4 decenii în numărul din 31 octombrie al prestigioasei reviste Rolling Stone.

Andy Greene îl intervievează pe unul dintre cei mai citiţi autori contemporani de literatură horror şi thriller – the one and only Stephen King. Autorul vorbeşte despre scris, despre ecranizările după cărţile sale, despre adicţii, ritualuri, despre preşedintele Obama, despre răul din lume şi multe altele.

Mai jos aveţi câteva fragmente:

A.G. Scriind proze horror, ai abordat unul dintre cel mai puţin respectate genuri de literatură.
Mda. Este un gen care se strecoară prin comunitatea literară, dar ce puteam să fac? Asta mă atrăgea. Îl iubesc pe D.H. Lawrence. Şi poezia lui James Dickey, pe Émile Zola, pe Steinbeck . . . pe Fitzgerald mai puţin. Iar pe Hemingway deloc. Hemingway e naşpa, pe scurt. Dacă oamenilor le place, foarte bine. Dar dacă m-aş fi apucat să scriu aşa, ar fi ieşit ceva superficial şi lipsit de viaţă, pentru că nu aş fi fost eu. Şi trebuie să spun că, până la un punct, am înnobilat întrucâtva genul horror.

A.G. Scrisul este o adicţie pentru tine?
Da, sigur că da. Îl ador. Şi e totodată unul dintre puţinele lucruri pe care le fac mai puţin acum, dar primesc la fel de mult. De obicei cu drogurile şi cu alcoolul e aşa: le faci din ce în ce mai mult şi primeşti tot mai puţin odată cu trecerea timpului. Tot e foarte bine, dar e un comportament adictiv, obsesiv-compulsiv. Aşa că scriu în fiecare zi poate vreo şase luni, ca să am o schiţă – apoi mă opresc de tot 10 sau 12 zile ca să le las să se aşeze. Numai că în acest timp liber îmi înnebunesc de tot soţia.

Restul interviului îl puteţi citi aici. Şi nu uitaţi, seria de autor Stephen King este numai la Nemira!