Viitoare apariţii în colecţia Nautilus

OK, acuma dacă tot s-a aflat, nu are rost să ne ascundem după deget.

marion-zimmer-bradley_preoteasa-din-avalon21

Marion Zimmer-Bradley & Diana L. Paxson – Preoteasa din Avalon

traducere de Antuza Genescu

Preoteasa din Avalon este povestea captivantă a prinţesei britanice Eilan, cunoscută de romani ca Elena. Călătoria sa începe în Avalon, unde se îndrăgosteşte de un ofiţer roman, hărăzit unui destin glorios. O iubire interzisă, pentru care va plăti scump, având să fie alungată din Avalon. Întâi ea va cunoaşte fericirea, odată cu naşterea copilului ei, dar şi durerea, când alesul inimii sale e obligat să aleagă între ea şi imperiu.

Când fiul ei, Constantin, ajunge împărat, descoperă treptat că joacă un rol mult mai important decât cel al unei mame obişnuite… Elena se trezeşte în mijlocul unor evenimente cruciale din istoria Imperiului Roman de Apus, încercând să construiască o punte între lumea păgână a Zeiţei şi noul imperiu creştin. Ca împărăteasă-mamă, porneşte în călătorie spre Ţara Sfântă, pentru a descoperi adevărul care transcende atât vechea, cât şi noua religie.

Legiunile de fani care adoră seria Avalon vor vedea că promisiunile celorlalte volume sunt respectate cu prisosinţă în Preoteasa din Avalon, iar pe cei ce pătrund întâia oară în universul lui Marion Zimmer Bradley îi aşteaptă o întâlnire magică.

stephen-donaldson_blestemul-nobilului-foul2

Stephen Donaldson –  Blestemul nobilului Foul

Primul volum din seria CRONICILE LUI THOMAS COVENANT, NECREDINCIOSUL

traducere de Roxana Brânceanu

Câte ceva despre Stephen Donaldson:

Stephen R. (Reeder) Donaldson s-a născut în 1947, în Cleveland, Ohio. În copilărie, a petrecut 12 ani în India, unde părinţii săi, misionari medicali, se ocupau de îngrijirea leproşilor. Donaldson a absolvit Colegiul Wooster în 1968, apoi a lucrat în spitalul din Akron City între 1968 şi 1970. În 1971 a predat la Universitatea de Stat Kent, apoi a fost redactor şi instructor la un atelier literar, înainte de a fi publicate Cronicile lui Thomas Covenant, Necredinciosul în 1977. Cronicile au apărut sub forma a două trilogii, între 1977 şi 1983, în prezent fiind în lucru o tetralogie plasată în acelaşi univers. Potrivit actualului său editor, Putnam, primele două trilogii s-au vândut în peste 10 milioane de exemplare. În anul 1977 Donaldson a obţinut Premiul British Fantasy pentru Blestemul nobilului Foul, iar în 1979 a primit Premiul John W. Campbell pentru cel mai bun scriitor tânăr. A mai publicat numeroase romane science-fiction şi poliţiste, inclusiv sub pseudonimul Reed Stephens. Dintre lucrările sale amintim: The Wounded Land (1980 – Balrog Fantasy Award), The One Tree (1982 – Balrog Fantasy Award şi Saturn Award), Daughter of Regals and Other Tales (1984 – Balrog Fantasy Award), The Mirror of Her Dreams (1986 – Science Fiction Book Club Award şi Julia Verlanger Award), A Man Rides Through (1987 – Science Fiction Book Club Award), Reave the Just and Other Tales (1998 – World Fantasy Award). A fost de asemenea recompensat cu Atlanta Fantasy Fair Award, în 1992, pentru realizări deosebite, WIN/WIN Popular Fiction Readers Choice Award pentru autorul favorit de fantasy, în 1991, şi President’s Award acordat de International Association for the Fantastic in the Arts în anul 1997.

Şi un mic rezumat şi nişte blurburi:

Îsi spune Thomas Covenant Necredinciosul, fiindca nu îndrazneste sa creada în lumea în care s-a trezit pe neasteptate – Tarâmul. Dar Tarâmul îl ispiteste. Ca lepros, în propria sa lume fusese un proscris, un necurat, un paria. Acum este privit ca un mântuitor, reîncarnarea celui mai mare erou al Tarâmului – Berek Jumatate de Mâna. Numai puterile mistice ale aurului alb pe care îl poarta i-ar putea proteja pe Nobilii Tarâmului de stravechea putere malefica a Dispretuitorului, Nobilul Foul. Si totusi Thomas Covenant nu are nicio idee despre cum si-ar putea folosi aceste puteri…

„Thomas Covenant este unul dintre cei mai neobisnuiti eroi din fantasyul modern.”

Entertainment Weekly

„Capodopera lui Donaldson este o declaratie poetica, filozofica si literara care transcende particularitatile lumii pe care a creat-o. Daca trilogia lui Thomas Covenant este fantasy, atunci acelasi lucru se poate spune despre Candide sau Calatoriile lui Gulliver.”

Fantasy & Science Fiction Magazine

„Thomas Covenant poate fi privit ca antierou si trezeste, desigur, un grad de repulsie. El este însa fundamentul temelor trilogiei, si nu poate fi figura mesianica asteptata din partea lui în secventele «fantasy», fara invalidarea tensiunilor dintre disperare si speranta ce stau la baza romanelor. Sa fi avut Covenant orice alt tipar, cartile n-ar fi fost nimic mai mult decât o opera fantasy foarte detaliata si originala… dar ofera mult mai mult.”

Herald Tribune

Lasă un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *