În afară de Homer poate nicio figură din canonul cultural nu este așa de misterioasă ca William Shakespeare. La întrebarea Cine a fost Marele Will răspunde scriitorul Jude Morgan în romanul Viața secretă a lui Willia Shakespeare. Dar dacă după lectură vreți să aflați și alte amănunte, iată mai jos câteva „picanterii” și teorii care o să vă ducă direct în ochiul „furtunii” care a fost viața marelui dramaturg.

• William Shakespeare nu scria foarte corect

Unul dintre cele mai ciudate lucruri descoperite despre Shakespeare este chiar anagrama care se ascunde în spatele numelui „I am a weakish speller” – Sunt un scriitor cam slab.

Donald L Holmes a descoperit primul anagrama, în timp ce studia frivolitățile ortografiei modernității incipiente (arta de a scrie cuvintele cu literele potrivite). Shakespeare a scris înainte de apariția dicționarului lui Samuel Johnson, care a standardizat limba engleză, deci într-o perioadă de relativă relaxare în privința scrierii cuvintelor. De altfel s-a observat că-și scria chiar și numele diferit pe documentele legale: Shaksper, Shakespe, Shakespere, and Shakspeare. Alte exemple se găsesc și în piesele sale:  auncient grudge, civill bloud, uncleane.

• Emilia din Othello s-a bazat pe o iubită din viața reală.

Mulți biografi au descris viața amoroasă a lui Shakespeare ca pe un haos colorat. Printre cei care se bănuiesc a-i fi fost iubiți se numără Henry Wriothesley, al treilea duce de Southampton; o cocotă, patroană de bordel, o curteană pe nume Emilia Lanier.

Se crede că ea poate fi „doamna întunecată” a lui Will, figura care stă în umbra celor mai pasionale sonete ale sale. Și Lanier era poetă și a scris unele dintre primele rânduri feministe din limba engleză. Cu „Apologia Evei în apărarea femeilor” acuză dublul standard din societate.

La fel, Emilia din Othello are cele mai feministe replici din toată opera shakespeariană. Iar tatăl ei chiar era venețian, de aceea poate nu e o coincidență că piesa se petrece parțial și în Veneția.

• Shakespeare s-a tradus în 80 de limbi, inclusiv în klingoniană și esperanto

Shakespeare ar fi șocat dacă ar afla cât de departe au călătorit rândurile lui în 400 de ani. Primii erau numai cei care înțelegeau engleza, acea engleză a epocii de aur elisabetane.

În anii 2000, câțiva fani Star Trek au tradus Hamlet în klingoniană. Prințul Danemarcei își începe discursul cu “taH pagh taHbe”.

• William nu a fost singurul Shakespeare de pe scena londoneză

La un moment dat, fratele lui mai mic l-a urmat la Londra: Edmund este unul dintre cele mai misterioase personaje din toată povestea. Numele lui apare de câteva ori în niște acte, apoi dispare total.

Deși locuiau în proximitate unul de celălalt, nu avem dovezi că cei doi ar fi lucrat vreodată împreună.

• Cel mai lung cuvânt din literatura lui Shakespeare este „honorificabilitudinitatibus”

Deși a scris Henri al V-lea în franceză, cu latina Shakespeare nu se descurca la fel de grozav. Având public foarte diferit, de la cei săraci, de pe stradă, până la conți și regine, trebuia să fie sigur că toți putea înțelege. Rivalul său, Ben Jonson, își umplea piesele de cuvinte latinești și râdea de Will că nu știe latină și greacă. Dar se înșela. Folosirea cuvântului honorificabilitudinitatibus în Chinurile iubirii o dovedește. Definiția cuvântului este „onorare glorioasă invincibilă. Este pluralul ablativ al latinescului honorificabilitudinitas… 

• A provocat un dezastru ecologic în New York

A fost o vreme când newyorkezii îi blestemau numele. În 1890, un american cu origini germane, pe nume Eugene Scheiffelin, a adus 60 de grauri din Anglia în New York (și încă 40 în anul următor). Fiindcă era zoolog și un mare fan Shakespeare, Eugene voia ca în America să existe toate speciile de păsări din piesele shakespeariene. În plus, voia să vadă cum le va merge noilor specii aici, deci a eliberat graurii în Central Park.

Din păcate pentru ecosistemul american, specia s-a descurcat chiar prea bine, distrugând fauna care-i făcea concurență. În acest moment este una dintre cele trei specii de păsări din SUA care nu este protejată și este considerată un dăunător.

Dacă ești curios să citești și un roman care te provoacă să îți imaginezi cum trăia, iubea și era iubit, ura și era adulat în epoca lui, adevăratul William Shakespeare, îți recomandăm Viața secretă a lui William Shakespeare, de Jude Morgan, carte apărută în colecția Babel.

Tweet