Joi, 5 septembrie, scriitorul Voicu Bugariu a fost prezent la Librăria Şt.O.Iosif din Braşov pentru a lansa volumul Vocile vikingilor, o colecţie de povestiri SF, inclus în seria Maeştrii SF-ului românesc.

Despre cele discutate la întâlnirea cu scriitorul Voicu Bugariu şi despre lansarea “aparte, atât în formă cât şi în conţinut” a scris Sever Gulea din partea librăriei Şt.O.Iosif.

“Am avut onoarea să deschid acest eveniment, mulțumind lui Voicu Bugariu pentru inițiativa de a-și lansa cartea la librăria de pe strada Mureșenilor nr 14, o inițiativă prin care putem aduce aproape de publicul larg și putem  scoate din conul de umbră oarecum sectar și ezoteric un gen literar controversat, un gen literar privit cu indulgență de critică, așezat la periferia literaturii mari. Fost redactor la revistele Asta și Lucefărul, corespondent al postului de radio Deutsche Welle, Voicu Bugariu a făcut carieră atât în critica literară dar și în literatura SF. Publicând atât ficțiune cât și nonficțiunea de-a lungul timpului, Voicu Bugariu a căutat să teoretizeze și o estetică a SF-ului, să identifice punctele slabe dar și potențialul acestui gen literar care, din păcate, prin stereotipiile de construcție pe care le antrenează, livrează adesea în mod ironic o literatură a imprevizibilului dominată de previzibil. Cele două proze reunite în volumul publicat de Editura Nemira se îndepărtează însă de linearitatea narativă  și provoacă cititorul , invitându-l la un joc al interpretărilor și al potrivirilor.

Optând pentru o lansare în stil american, VOICU BUGARIU a ales să vorbească singur despre cartea sa. Autorul a amintit de sentimentul de surpriză pe care l-a simțit atunci când editorii și-au anunțat decizia de a repune în circulație proze publicate acum mai multe decenii și să-l includă pe autor în seria maeștrilor SF-ului românesc. Vocile Vikingilor este o proză scrisă sub influența noului roman francez al anilor 60-70 care, în mod bizar, a fost recompensată cu premiul CC al UTC la momentul apariției, în ciuda faptului că este epurată de orice elogiu ideologic. Cea de doua creație cuprinsă în volumul lansat, anume Sfera a fost publicată prima oară în 1973 și, în mod miraculos a scăpat comisiilor de cenzură (în ciuda caracterului subversiv destul de explicit: e despre o mașină care paralizează voințele oamenilor).

Voicu Bugariu a vorbit și despre șansele literaturii SF în zilele noastre. Autorul a observat că este de bun augur faptul că editurile dedică mai multe colecții acestui gen, fapt care confirmă că el are o reprezentare și stârnește afinități în conștiințele cititorilor români. Cu umor, Voicu Bugariu a remarcat că interesul pentru SF este dat și de faptul că trăim într-o lume în care profețiile unor romane aparținând acestui gen au început să se îndeplinească, cu alte cuvinte trăim într-o lume SF. În ceea ce privește raportarea SF-ului la literatura mare, vorbitorul a mărturisit că s-a considerat mereu un pețitor și a reușit să cupleze în cele din urmă acea doamnă frumoasă și sus pusă, numită Literatura cu acel băiat din popor aspirant și ambițios, numit SF.

Lansarea a antrenat apoi discuții între autor și cei prezenți pe teme precum: necesitatea validării SF-ului drept un gen literar legitim și cu potențial de către critica literară, raportul dintre filmele SF-literatura SF, felul în care este receptată literatura SF în străinătate etc.”

Sursă: blog.libris.ro