Dacă am văzut care sunt cele trei legi ale SF-ului după Arthur C. Clarke, e timpul să vedem și care sunt legile pentru roboți. De data aceasta, ale lui Asimov.

Cele trei legi ale roboticii stabilite de către Asimov și care guvernează comportamentul ficționalilor săi roboți positronici:

1. Un robot nu are voie să cauzeze vreun rău unei ființe umane, sau, prin neintervenție, să permită ca unei ființe umane să i se facă un rău.
2. Un robot trebuie să se supună ordinelor date de către o ființă umană, atâta timp cât acestea nu intră în contradicție cu Legea 1.
3. Un robot trebuie să-și protejeze propria existență, atâta timp cât acest lucru nu intră în contradicție cu Legea 1 sau Legea 2.

Prima lege a fost introdusă în povestirea timpurie a lui Asimov Liar (1941). Asimov l-a creditat pe John W. Campbell cu formularea celor trei legi, într-o conversație din decembrie 1940; Cambell însă a simțit că legile erau deja implicite în poveștile anterioare ale lui Asimov, începând cu Strange Playfellow (septembrie 1940) și Robbie (1939).

Aceste legi au dus la numeroase dificultăți ridicate în urma unor chestiuni triviale, cum ar fi definiția unor termeni – ce este “uman “? -, precum și conflicte între versiuni modificate ale legilor. De exemplu, un robot valoros din Runaround (1941) are o formă puternică de auto-prezervare (Legea 3) care-l pune într-o dilemă de ciocnire a priorităților. Mulți ani mai târziu, Asmiov adăugat Legea Zero, care are prioritate în fața celor trei legi:

0. Un robot nu are voie să facă vreun rău umanității sau să permită prin neintervenția sa ca umanitatea să fie pusă în pericol.

Ca urmare a Legii 0, celelalte legi se vor modifica întocmai. Legea 0 era deja implicită în The Evitable Conflict (1950), însă Asimov avea să o formuleze explicit abia în 1985, în Robots and Empire.

John Sladek, cel care a parodiat echivocitatea celor trei legi în Broot Force (1972), a introdus un robot genial, dar diabolic, ale cărui “circuite asimoviene” se prăbușesc, la fel ca în personajul din Tik-Tok. Un personaj din filmul Repo Man (1984) spune că misiunea lui este cea de a reintra în posesia mașinilor fără a le produce vreo daună, parodiind astfel Prima Lege.