De când am început acest blog împreună cu Silviu cu 2 ani și jumătate în urmă, nu m-am gândit că va veni și acest moment. „Ce-i frumos ține puțin” e vorba românească. Nu știu dacă 2 ani și jumătate e puțin, dar a fost foarte frumos. Din păcate, a venit momentul să îmi iau rămas bun de la echipa Nemira.
Vreau să vă mulțumesc tuturor pentru fidelitatea cu care ați revenit pe aceste pagini și ați comentat. M-am simțit foarte bine în mijlocul comunității de cititori Nemira și cred că am am făcut împreună lucruri frumoase. Flacăra va fi purtată mai departe de Ionuț și sunt sigur că vă pregătește multe surprize pentru viitorul apropiat.
Eu rămân în universul cărților și ne vom mai auzi cu siguranță.
Vă mulțumesc pentru tot!
Vă urez Sărbători Fericite și să ne auzim cu bine într-un An Nou cât mai bun!
Tweet
Multumim pentru tot ce ai facut si pentru rabdarea pe care ai avut-o cu cei mai incapatanati dintre noi. 🙂 Multa bafta in noul an!
Gata? S-a terminat?
Sper sa mai auzim vesti despre carti de la tine in curand, chiar daca nu aici. Asteptam o revenire in forta!
Mult succes si sarbatori Fericite!
comentariul meu asteapta cam de doua zile atentia unui moderator… poate ca ar trebui macar sa-l stergeti, daca nu va invredniciti sa-l faceti public.
Libraria este tot pe Bd. Ion Mihalache si care este programul va rog ? multumesc !
Va multumesc tuturor pentru cuvintele frumose si pentru urari. Mi-am recitit postul de mai sus si imi dau seama ca sunt cuvinte mult prea sarace ca sa poata reda cat de bine m-am simtit alaturi de voi si cat de recunoscator sunt pentru tot sprijinul pe care ni l-ati oferit.
Sa petreceti frumos alaturi de cei dragi! Ne auzim in 2011, un an pe care vi-l doresc de cel putin 3 ri mai bun ca acesta care se incheie!
Craciun fericit Nemiroizilor, ca tare imi sunteti dragi!
După Silviu, acum şi tu Brutus?
Unde mai dăm ochi cu tine? Dacă trec pe la editură are sens sa mai întreb de Vlad, ori trebuie să-mi aleg altă ţintă?
Bine, îţi dai seama că nu-mi convine, dar ţin să-ţi urez toate cele bune, indiferent pe unde te-o purta paşii şi nu în ultimul rând să-ţi mulţumesc pentru tot ce ai făcut de când te cunosc.
Abia acum am ajuns pe aici şi am aflat vestea. Îmi pare rău că pleci, Vlad, dar îmi pare bine că Nemira mi-a oferit ocazia să te cunosc, sper că pleci la mai bine pentru tine şi îţi doresc un 2011 plin de bucurii!