În curând: Marcus Sedgwick – “Sabia magică”

marcus-sedgwick_sabia-magica2

Marcus Sedgwick – Sabia magică

traducere de Silviu Genescu

Nemira Junior, 107 x 178, 240 pp.

Despre autor:

MARCUS SEDGWICK, autor de cărţi pentru copii, ilustrator şi muzician britanic, s-a născut în Anglia, în 1968. A lucrat mai mulţi ani ca librar şi editor, iar din 1994 a început să scrie. Primul său volum, Floodland (2000), a câştigat Premiul Branford Boase pentru cel  mai bun roman pentru copii al anului. A urmat Witch Hill în 2001, nominalizat la Premiul Edgar Allan Poe, Premiul Independent Reading Association şi Premiul Portsmouth Book. Sabia magică, roman ce reinterpretează balada Mioriţei în orizontul întunecat al legendelor vampirilor, a fost finalist la Carnegie Medal şi a câştigat Premiul Booktrust Teenage. Cu peste douăsprezece volume nominalizate la toate premiile importante ale genului, Marcus a devenit unul dintre cei mai în vogă autori contemporani de cărţi pentru tinerii cititori. În prezent lucrează în timpul zilei la o editură specializată în cărţi pentru copii, iar seara este toboşar într-o formaţie de muzică rock. Trăieşte în Sussex, împreună cu fiica şi soţia sa.

Acţiunea romanului se petrece pe plaiurile transilvănene în secolul al VII-lea şi la baza cărţii a stat o muncă intensă de cercetare a miturilor şi legendelor populare est-europene, în special româneşti. Deşi în mod aproape unanim critica a descris povestea ca pe o reinterpretare a legendei vampirilor (că, deh, cine spune Transilvania spune Dracula), Sedgwick nu menţionează pe parcursul romanului nici măcar o singură dată cuvântul “vampir”. Prima oară o face în nota autorului, unde dă câteva detalii despre munca de documentare implicată. Un pasaj mi se pare vrednic de citat:

Pentru a alcătui o poveste coerentă, am fost nevoit să aleg şi să mă inspir din sute de legende, multe dintre ele contrazicându-se flagrant unele pe altele, pentru că există aproape la fel de multe tipuri de vampiri câte legende sunt.  […] Chiar şi denumirea unui vampir nu este o chestiune simplă, iată câteva dintre ele: krvoijac, vukodlak, wilkolak, vârcolac, vurvolak, kiderc nadalz, liougat, kulkutha, moroi, strigoi, murony, streghoi, vrykolakoi, upir, dschuma, velku dlaka, nachzeher, zaloznye, nosferatu. Aceasta din urmă,  o denumire foarte familiară pentru noi, este numele lor în cel mai profan dintre teritoriile vampireşti, Transilvania, care înseamnă, de fapt, „Ţara dincolo de pădure”. De fapt, Transilvania este un loc minunat, cu munţi, păşuni şi păduri aşa cum sunt descrise aici. Şi tot aici, legendele Mioriţei şi Nunta Mortului şi Regina Umbrei sunt familiare printre localnici, cu toate că, din nou, spre binele poveştii, mi-am luat unele libertăţi. Astăzi, ştim că toate aceste legende fabuloase ale morţilor vii sunt doar un mit, deşi ar fi înţelept să ne amintim că există unii oameni care nu sunt de acord cu această concluzie. Chiar şi în primii ani ai noului secol au apărut poveşti în România zilelor de azi, legate de vampiri; în 2004, rubedeniile unui bărbat român au fost puse sub acuzare pentru că i-au dezgropat cadavrul, iau ars inima şi i-au băut cenuşa cu apă, pentru că erau convinse că le vizitează în fiecare noapte…

Ce învăţăm de aici?

1. Este probabil prima oară în istorie când ştirile de la ora 5 au servit la ceva (dar mă mir că Sedgwick a fost “la post”).

2. La un secol şi ceva după romanul lui Bram Stoker, iată alt britanic care explorează folclorul local într-o operă de ficţiune cu succes internaţional. Ce bine că avem o moştenire cu care alţii ştiu ce să facă.

(Prima “învăţătură” e un pamflet. A doua e o ironie amară.)

Vă las cu un sinopsis şi ceva blurburi:

Premiul Booktrust Teenage & Premiul American Library Association pentru cea mai bună carte pentru tineri

În toiul unei ierni necruţătoare, Toma şi fiul său, Petru, sosesc în Ciust şi se aşază acolo, ca tăietori de lemne. Dar Petru nu poate să înţeleagă de ce tatăl său săpă jurul cabanei un şanţ adânc pe care îl va umple cu apă, nici de ce poartă cu el o cutie lungă, zgâriată, al cărei conţinut misterios rămâne un mister.

O poveste despre pierdere şi izbăvire, inspirată de poveştile cu vampiri din folclorul est-european, o interpretare foarte originală a unui mit fără vârstă.

„Sânge proaspăt pentru legenda nemuritoare a vampirilor…”

Publishers Weekly

„Legendele cu vampiri, readuse cu măiestrie la viaţă într-o poveste gotică, excelent documentată şi bogată în detalii. Oroarea domneşte în inima pădurii…”

Publishing News

11 Commentarii

  1. voicunike 02/10/2009 Reply
  2. Doru 04/10/2009 Reply
  3. Vlad Puescu 04/10/2009 Reply
  4. voicunike 04/10/2009 Reply
  5. milesteg 05/10/2009 Reply
  6. Vlad Puescu 05/10/2009 Reply
  7. IB 05/10/2009 Reply
  8. Vlad Puescu 06/10/2009 Reply

Lasă un comentariu

Your email address will not be published.