Volumul Cuadratura cercului, de Gheorghe Săsărman, a avut parte de o lansare de zile mari la Biblioteca Centrală din Seattle, pe 9 mai, în prezenţa traducătoarei Ursula Le Guin, a lui Mariano Martín Rodríguez, traducătorul şi prefaţatorul ediţiei spaniole, fiicei şi nepotului autorului.
Fiica lui Săsărman, Anna, a citit scrisoarea acestuia către public, oferind detalii despre istoria cărții ce datează de la mijlocul anilor ’70, sub regimul Ceaușescu, marcând importanța publicării acestui volum în limba engleză.
Mariano Martín Rodríguez a vorbit apoi despre întâmplarea ce a adus ediţia franceză a volumului în posesia sa, care aproape că s-a pierdut în momentul în care editorul său a dat faliment la scurt timp după ce cartea a fost tipărită și, drept urmare, l-a căutat pe autor, obţinând acordul său de a traduce volumul în limba spaniolă. Ulterior, Rodríguez i-a trimis cartea Ursulei Le Guin, în speranţa că va citi volumul.
Ursula le Guin a luat apoi cuvântul, povestind cum iniţial a dorit să traducă doar câteva dintre povestiri cu scopul de a le publica în reviste americane de specialitate, pentru ca apoi să decidă să traducă un număr suficient de povestiri spre a fi publicate într-un volum. Pe tot parcursul acestui demers, a păstrat legatura cu Mariano Martín Rodríguez, consultându-se în acelaşi timp cu Gheorghe Săsărman.
Evenimentul a continuat cu un adevărat spectacol de lectură, în care Ursula le Guin, Mariano Martín Rodríguez şi Vlad, nepotul autorului, au citit propriile versiuni în engleză, spaniolă şi română ale unor povestiri precum “Arapabad”, “Vavylon,” și “Kriegbour”.
Gheorghe Săsărman scria despre Cuadratura cercului: „Geneza oraşului – urbogonia, pentru a utiliza un termen format prin analogie cu acela de cosmogonie – subiect de literatură? Subintitulat fals tratat de urbogonie, volumul meu de povestiri Cuadratura cercului (a cărui lectură integrală rămâne pentru moment accesibilă numai cunoscătorilor de română, nefiind decât parţial tradus într-o limbă de circulaţie universală) îşi propune să răspundă tocmai la această întrebare. Iar răspunsul este, cred, convingător, deoarece subiectul comun, generic, al povestirilor îl reprezintă nu doar oraşul în sine, cu geneza, evoluţia şi moartea sa, ci însuşi destinul civilizaţiei urbane, al colectivităţii şi al indivizilor care au edificat oraşul, îl locuiesc şi îi suferă influenţa modelatoare. De fapt, fiecare povestire descrie un oraş, în mare parte imaginar, iar destinul personajelor se împleteşte strâns cu destinul urbei”.
Totul s-a încheiat cu întrebări din partea publicului şi o sesiune de autografe. Nu uitaţi că volumul Cuadratura cercului va fi publicat de Editura Nemira în ediție integrală.
Tweet