Poate un scriitor să fie prea productiv? O dispută care nu i se aplică lui Stephen King

Mr. Mercedes 600p400

Orice persoană care aude numele lui Stephen King se gândeşte imediat la două lucruri: natura înspăimântătoare, terifiantă a operei sale, precum şi producţia masivă, acesta fiind autorul a peste 50 de romane. În ce priveşte acest ultim aspect, de altfel, unul mereu la modă în mediile literare, autorul a ţinut să-şi precizeze poziţia într-un recent articol publicat de prestigiosul New York Times.

Astfel, spune el, „există multe postulate nescrise în critica literară, dar unul dintre ele sună în felul următor: cu cât mai mult scrie cineva, cu atât sunt mai mari şansele ca opera sa să fie mai puţin remarcabilă. Iar Joyce Carol Oates, spre exemplu, autoare a mai mult de 50 de romane, fără a le număra pe cele 11 scrise cu pseudonim, cu siguranţă ştie cât de puţin apetit au criticii literari pentru scriitorii prolifici. Într-unul dintre jurnalele sale a destăinuit de altfel că pare să creeze mai mult decât permite lumea literară unui scriitor <<serios>>.

Ca majoritatea postulatelor ce au de-a face cu percepţii subiective, ideea că o operă prolifică este unul şi acelaşi lucru cu o operă de slabă calitate, trebuie tratată însă cu precauţie. În cea mai mare parte, totuşi, pare reală. Cu siguranţă nimeni nu-l va introduce pe scriitorul de suspans John Creasey, autor a 546 de romane scrise cu 21 de pseudonime diferite în galeria eroilor naţionali, tot aşa cum el şi creaţiile sale au fost în mare parte uitate. Acelaşi lucru se poate spune, de exemplu şi despre romanciera britanică Ursula Bloom (peste 500 de lucrări publicate) sau Barbara Cartland (peste 700).

Şi cu toate acestea, unii scriitori de mare producţie literară au lăsat urme adânci în conştiinţa publicului. Cel mai bun exemplu este cel al Agathei Christie, care a scris 91 de cărţi şi chiar dacă poate că nu toate au valoare literară, unele dintre ele sunt foarte bune. Mai mult, ea ne-a lăsat moştenire două personaje – Miss Marple şi Hercule Poirot – care au atins o anumită imortalitate”. Astfel, conchide acesta, „deşi nimeni nu poate, într-adevăr, afirma că celebra butadă <<cantitatea garantează calitate>> este reală, pe de altă parte nici a susţine faptul că ea nu produce niciodată calitate, nu poate avea valoare de adevăr”.

Dincolo de disputa literară însă, percepţia publicului este foarte clară: Stephen King trebuie să continue să scrie cât mai mult, iar numărul exemplarelor vândute de acesta în lumea întreagă o atestă cât se poate de clar. Este, bineînţeles şi părerea noastră, mai ales că Stephen King a revenit de curând la publicul din România cu un roman foarte aşteptat: Mr. Mercedes. Iar în final nu ne rămâne altceva de făcut decât să vă invităm pe nemira.ro, unde comenzile la acesta au 30% reducere. Marca Stephen King garantează plăcerea lecturii şi ar fi făcut-o, cel mai probabil, indiferent dacă acesta ar fi scris sau nu mai puţine romane.

Sau, cum ar spune el în încheierea articolului din New York Times: „prolificitatea este uneori inevitabilă”.

Lasă un comentariu

Your email address will not be published.