Omagiu adus lui Hugo Gernsback, fondatorul celebrei reviste americane de science fiction Amazing Stories (1926), Premiul Hugo este un premiu prestigios decernat anual de către The World Science Fiction Society celor mai bune opere de science fiction sau fantasy publicate sau traduse în limba engleză în cursul anului precedent.

Fie că vorbim despre romanele care ne-au schimbat copilăria și ne-au învățat că limitele pot să fie extinse sau înlăturate atunci când știința și imaginația pun bazele unui concept nou sau ne prezintă o teorie înfricoșătoare, imposibil de uitat odată acceptată, fie că suntem cititori la început de drum, la limita dintre clasicism și modernism, Premiul Hugo are rol de mentor și de ghid. Ne călăuzește de zeci de ani și răsplătește creativitatea, originalitatea și cutezanța autorilor, dorința lor de a schimba în permanență cele două genuri literare, inspirați și îndrumați de primele opere science fiction și fantasy pe care le-au citit. Și nu ne referim doar la romanele câștigătoare ale premiului Hugo, ci și la cele nominalizate. Zeci, sute de cărți, care așteaptă să fie descoperite de cititori.

În așteptarea unei noi ediții a Salonului Internațional de Carte Bookfest, care se va desfășura între 30 mai și 3 iunie la Romexpo, în cel mai mare spațiu expozițional de la Romexpo, pavilionul B2, v-am pregătit o listă cu 4 romane must read pe care le veți găsi la standul Editurii Nemira și motivele pentru care vi le recomandăm!

Rendez-vous cu Rama (Rama #1), de Arthur C. Clarke

1. Un roman semnat de un maestru al genului science fiction aflat, în momentul scrierii acestui volum, la vârful carierei sale.

2. Un roman science fiction care, deși nu se încadrează în subcategoria distopie, reușește să-l surprindă pe cititor prin optimismul și curiozitatea ce reflectă evoluția umanității, dorința de a învăța, de a cunoaște și de a înțelege o rasă diferită, fără a rezolva, în totalitate, misterul reprezentat de nava extraterestră.

3. O lectură perfectă pentru cititorii interesați de partea științifică a unei călătorii interstelare/interplanetare, care vor să descopere cum funcționează o navă extraterestră, alternând teoriile și supozițiile până primesc răspunsurile corecte.

4. Sunt mistere care (încă) nu pot să fie explicate, oferindu-i cititorului oportunitatea să aibă un rol în poveste, o părere ce nu poate să fie catalogată drept greșită sau corectă.

Turbion (Turbion #1), de Robert Charles Wilson

1. Ritm alert, acțiune explozivă și o atmosferă intensă, ce absoarbe cititorul într-o lume ce se află în pragul apocalipsei. Oamenii sunt condamnați să asiste la „stingerea” planetei, însă unii refuză să își accepte soarta și luptă pentru salvarea umanității: romanul arată de câte sacrificii și compromisuri sunt capabile personajele pentru a-și atinge scopurile.

2. Ușurința și naturalețea cu care autorul îmbină cunoștințe din diferite domenii (medicină, biologie, politică, religie, astronomie) fără a îngreuna acțiunea.

3. Un personaj devine liantul dintre știință și religie, căutând timp de zeci de ani o explicație pentru dispariția subită a stelelor.

4. Ingeniozitatea și originalitatea autorului, care oferă un final superb și un deznodământ impresionant, pentru care vei dori să citești continuările, Axa și Vortex, cât mai repede.

Mâna stângă a întunericului, de Ursula K. Le Guin

1. Worldbuilding: interesul, persuasiunea și siguranța autoarei în lumea creată este vizibilă prin capitole speciale, ce prezintă numeroase rapoarte, povești și legende prin care cititorul înțelege planeta Gethen (și, implicit, și pe locuitorii ei) și se obișnuiește cu cultura acesteia, cu tradițiile neobișnuite, cultele, religiile, chiar și cu un limbaj nou.

2. Concepții și teorii inedite despre statutul social, politici de stat, prejudecăți de gen, evoluție și geneză.

3. Romanul subliniază rolul-cheie jucat de sex în istoria umanității prin eliminarea lui într-o lume extraterestră.

4. Față de majoritatea operelor science fiction, în Mâna stângă a întunericului tehnologia are un rol minim (progresul tehnologic este foarte lent pe Gethen). Accentul este pus pe personaje, pe dilemele și neînțelegerile dintre ele, pe diferențele foarte mari dintre cele două lumi, pe cât de importante sunt legăturile dintre oameni în construirea unei societăți.

Problema celor trei corpuri (Amintiri din trecutul Terrei #1), de Liu Cixin

1. Complexitatea problemelor, referirile la diferite descoperiri ştiinţifice, precum și experimentele de fizică, susținute uneori de algoritmi matematici, îl invită pe cititor la o lectură intrigantă, complexă și provocatoare.

2. Istoria comunismului este reliefată în anii Revoluției Culturale, în lupta pentru putere în Partidul Comunist din Republica Populară Chineză, prin ochii autorului, martor la numeroase acte de violență și persecuție, la tulburările sociale desfășurate în timpul revoluției.

3. Speranța în ceea ce privește viitorul umanității, credința că oamenii sunt capabili să găsească o soluție rezonabilă și corectă în ceea ce privește evoluția lor.

4. Realitatea virtuală Trei Corpuri unde sunt „integrați” oameni de știință celebri pentru soluționarea problemelor și trecerea la următorul nivel. Un joc stabilește contactul dintre două civilizații și urmărește ascensiunea și prăbușirea unei planete care trebuie să înfrunte Erele Haotice, o idee unică în literatură, fascinantă atât pentru jucători, cât și pentru cititori, martori unor evenimente de nedescris, ce, aparent, nu pot să fie împiedicate și duc la „resetarea” societății până la punctul de început al evoluției.

Fun fact: Statueta Premiului Hugo a fost concepută de un fan science fiction, Benedict Jablonski, care s-a inspirat după ornamentul în formă de rachetă de pe capota unui Oldsmobile 88.