Ca în fiecare an pe data de 6 ianuarie, creștinii din întreaga lume sărbătoresc, cu puține excepții, Boboteaza, eveniment important care încheie ciclul sărbătorilor de iarnă împreună cu prăznuirea Sfântului Ioan Botezătorul. Este, prin urmare și plăcerea editurii Nemira, cunoscută de altfel pentru colecțiile sale de natură ecleziastică, de a marca acest episod crucial din calendarul drept-credincioșilor. Așa cum știm, Boboteaza se împletește în cazul românilor cu diverse tradiții și obiceiuri ce ne-au provenit încă din zorii creștinătății și care sunt reînnoite, an de an, mai ales de comunitățile din Moldova și nordul țării.

Unele dintre cele mai cunoscute obiceiuri de acest fel implică, pe lângă sfințirea apei, binecunoscuta scoatere a crucii din apă, dar și așezarea busuiocului sub pernă de fetele tinere pentru a-și visa ursiții. Există însă și multe altele, care diferă de la o comunitate la alta și care pot varia de la felul în care sunt gătite bucatele în așteptarea preotului “cu Iordanul”, după cum spune vorba populară și până la citirea semnelor naturii în vegetația înconjurătoare. Cât despre credința populară a deschiderii cerurilor la miez de noapte, aceasta are un înțeles aparte, considerându-se că cel sau cea care are parte de această epifanie va fi drept înaintea lui Dumnezeu.

Indiferent de aceste deosebiri însă, semnificația profundă a sărbătorii de Bobotează este aceeași: sfințirea apelor în amintirea faptului istoric al botezului lui Hristos, dar și pentru a sfinți și a binecuvânta întreaga natură, revărsând asupra ei deplinătatea harului lui Hristos, prin mijlocirea apei sfințite. Să nu uităm că, până la urmă, Botezul în Iordan este un act cosmic, ale cărui semnificații adânci rezidă în manifestarea Sfintei Treimi prin pogorârea Duhului Sfânt asupra Dumnezeului întrupat în apele Iordanului, taină a eliberării omenirii de păcatul strămoșesc reluată ulterior și transmisă din veac în veac cu botezul fiecăruia dintre noi.