Templierii lui Raymond Khoury

Coperta Ultimul templierSe dau: un roman care a stat pe lista de bestseller-uri a publicației New York Times timp de 22 de săptămâni la rând, un autor debutant cu o carieră impresionantă ca și șcenarist și o poveste care a fost transformată într-o mini-serie pentru televiziune de către NBC.

Se cere: dezlegarea unei enigme de proporții… istorice

Încercați să ridicați vălul de mister care acoperă orice teorie a conspirației și veți găsi, aproape inevitabil, Cavalerii Templieri la oricare dintre capetele intrigii, dar cel mai probabil direct la sursă sau oricum, în jurul ei. Deveniți atât de puternici încât au ajuns să nu mai răspundă pentru faptele lor decât în fața Papilor Bisericii Catolice, Cavalerii au atins la un moment dat un prag de neiertat: să nu mai dea socoteală nimănui altcuiva decât propriului lor Ordin.

Nu a trecut mult timp până când îndrăzneala i-a făcut să piardă favorurile Papalității, iar ei să pice în dizgrație. Povești, mituri, fapte oarecum documentate dar mai ales, numeroase legende (cel mai des) contradictorii, s-au născut de atunci încoace în jurul Cavalerilor Templieri și toate converg spre ideea că aceștia sunt păstrătorii unor secrete de temut, ale unor comori nemaivăzute, ale unor informații care sunt misterios păstrate și lăsate moștenire din generație în generație.

Ultimul Templier, romanul de debut al lui Raymond Khoury – un respectat om de televiziune și șcenarist de film – se centrează pe povestea unui secret al Templierilor despre care se spune că are puterea de a zgudui temeliile umanității.

Dacă simțiți că ați mai auzit asta undeva, probabil nu vă înșelați. De la Umberto Eco încoace, ca să nu mai vorbim de senzația pe care a făcut-o Dan Brown la vremea lui, literatura internațională a avut întotdeauna o preferință aparte pentru Ordinul Templierilor și enigmele țesute în jurul lor. În acest roman, autorul a avut sinceritatea și prezența de spirit de a nu pretinde că vine cu o idee absolut nouă și originală (iar trimiterile la lucrările lui Eco sunt o dovadă în acest sens), ci a vrut să spună o poveste altfel. Și asta, i-a reușit.

Premisa este aproape clasică: un jaf la Muzeul Metropolitan din New York devine scânteia care aprinde mașinăria conspirației. Ocazia cu care Templierii ies la lumină este dezvelirea unui exponat intitulat ”Comorile Vaticanului”, sau, mai specific, un artefact despre care se spune că reprezintă cheia cu care se poate dezvălui un adevăr ce va distruge însuși Creștinismul. Patru cavaleri atacă muzeul, dispar cu artefactul și cursa tocmai ce a început.

O investigație a FBI se pune imediat în mișcare și un agent special cu experiență în anti-terorism devine anchetatorul principal. Sean Reilly este un personaj destul de bine conturat, cu o personalitate puternică și dotat cu un umor interesant, care îi pune în valoare personalitatea. Apare și personajul feminin, de data aceasta nu atât de secundar, așa cum ne-am aștepta. Tess Chaykin este de profesie arheolog, pasionată de istoria Templierilor și convinsă că artefactul sustras are o valoare și o putere chiar mai mari decât se poate bănui. Plăcut surprinzător, Khoury sparge în acest roman un clișeu care a suprasaturat cititorul de aventură și suspans: obișnuiți fiind cu un personaj masculin alpha, de regulă gândim polul feminin în termeni de ”ajutor de erou”. Aici suntem uimiți cum sclipitoarea Tess devine în anumite momente ale acțiunii un adevărat soldat în numele găsirii și dezvăluirii adevărului, punându-l în umbră chiar și pe Reilly. Ceea ce nu e rău deloc, dacă stăm să ne gândim că în aproape orice creație de acest gen, personajele feminine confirmă spusele că în spatele oricărui bărbat de succes, se află o femeie puternică. Aici, autorul îi dă lui Tess un glas, o personalitate proprie, o înzestrează cu vigilență, logică, o abilitate extraordinară de a rezolva probleme și de a lua decizii.

Citeşte continuarea pe Ziare.com.

Autor: Andreea Sterea

 

Lasă un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *