“În toate vitrinele fotografilor este expus privirilor curioase ale străinilor portretul unei femei din Sud, purtând un costum bizar, cu chipul impresionant al unu idol din străvechiul Orient sau al unei arătări… Chip de pasăre de pradă cu ochi misterioşi.” Acest fragment cu care debutează “Portretul femeii din Ouled Nail”, prima povestire din antologia scriitoarei Isabelle Eberhardt, incită şi trezeşte imaginaţia cititorului, care va fi determinat, cum a fost şi cazul meu, să cumpere şi să lectureze acest magnific volum …
Încă din copilărie bulgărașul din minte stârnea avalanșa, sunt logodnicul stihiilor care schimbă fața lumii, își șoptea în scorțosu-i guler. Prin urmare, toate instituțiile umane sunt niște jucărele.
Antologia de povestiri coordonată de Antuza Genescu oferă perspectiva a zece autori români asupra unei teme foarte ofertante: călătoriile în timp. De la povești de dragoste cu prelungiri la + 3000 de ani distanță, la modificarea evenimentelor istorice și până la texte hazlii, cartea vă oferă variațiuni surprinzătoare pe tema dată.
Culegerea de povestiri a lui Marian Truţă a fost alcătuită după un criteriu tematic: textele ce o alcătuiesc au ca element comun lumile alternative.
Sir Arthur C. Clarke este unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori de literatură ştiinţifico-fantastică, spirit vizionar, ce înfăţişează în romanul de faţă o călătorie spaţială care are ca şi premisă aflarea originilor omului.
Duelurile erau modalitatea obișnuită prin care cetățenii își apărau onoarea. Dacă cineva te jignea printr-o afirmație, un gest, un articol sau într-o natură mult mai intima, tu erai moralmente obligat să-l provoci la duel
Dacă am fost creaţi de un Dumnezeu din dragoste, calitatea vieţii noastre pe pământ nu este, pentru mulţi dintre noi, la înălţimea a ceea ce atotputernicia sa ar putea să ne ofere. Oricare ar fi partea responsabilităţilor noastre, avem deseori sentimentul că lumea este prea imperfectă pentru ca acest Dumnezeu al dragostei să pară credibil.
Fata modificată vizualizează o lume distrusă de modificările genetice ale alimentelor (în special), care au dus la dispariția aproape totală a genelor „originale”. Sub protecția dreptului intelectual asupra noilor soiuri „rezistente” la boli create în laborator, marile corporații reușesc să subjuge întreaga lume, flămânzind-o.
Eroul cărţii, John, cunoscut şi drept „Numărul patru” are o viaţă de fugar. El face parte dintr-un grup de nouă adolescenţi cu puteri supranaturale, aşa numiţii lorici, veniţi de pe planeta Lorien, care sunt urmăriţi de invadatorii Mogadorieni. Aceştia vor să-i ucidă pe supravieţuitori, însă nu o pot face decât în ordinea numerelor lor.
„Ar trebui să ai un nume. Dar nu știm încă ce nume să-ți punem. Te-ar deranja dacă ți-aș da numele fiului meu? Sunt sigură că nu s-ar supăra. Poate nici nu gândești. Dacă nu cunoști taina cuvintelor, cum ai putea să gândești? Cum îți amintești lucrurile? Poate că nu-ți amintești nimic. Să fie posibil? Atunci ești doar o simplă prezență fizică, o umbră, căreia eu îi vorbesc, dar care nu aude și nici nu înțelege nimic din ce-i spun”.
Liviu Radu, George Lazăr, Cristian-Mihail Teodorescu, Aurel Cărăşel, Ioana Vişan, Ştefana Czeller, Sergiu Someşan, Daniel Haiduc, Mircea Liviu Goga şi Silviu Genescu - acestea sunt numele care semnează în antologie. Eu m-am oprit, însă, la 2 povestiri cu abordări nu neapărat contradictorii, dar cu siguranţă divergente.
A spune despre Rodica Ojog-Braşoveanu că scrie ca Agatha Christie înseamnă a săvârşi o nedreptate. Ea scrie nici mai mult nici mai puţin decât ca Rodica Ojog-Braşoveanu. Iar asta este minunat.
Dune este o probă de vizionarism, anticipând un univers încărcat de religiozitate. Peste aproape 10.000 de ani, ne spune Herbert, natura umană va fi schimbată, va fi poate mai responsabilă, mai conștientă de locul ei în cadrul natural extins nu doar la planeta Pământ, însă fondul ei egoist nu va înceta să se manifeste.