Mai sunt 6 zile până la finalul sezonului IV Game of Thrones, iar cu această ocazie editura Nemira te provoacă să îţi imaginezi chiar tu lucrul de care ne temem cu toţii: ultima scenă. Da, exact, te invităm cu alte cuvinte să devii pentru câteva minute, sau poate o oră, chiar George Martin, în faţa colii albe de hârtie a calculatorului tău.
O să ţină Jon Snow piept sălbaticilor la Nord? Şi dacă da, cum rămâne cu armata de Umblători albi care veghează din umbrele îngheţate? La Sud, rămasă tot mai singură, dar cu trei dragoni şi o armată de 8000 de eunuci, are Daenerys forţa necesară să fie un conducător adevărat peste sclavii eliberaţi care acum o privesc ca pe o zeiţă salvatoare?
Răspunde la una dintre aceste întrebări, sau la oricare alta dintre multele deschise de povestea din Urzeala Tronurilor şi scrie o scenă reprezentativă/şocantă cu care crezi că ar trebui să se încheie acest ultim sezon nebunesc. Cele mai memorabile trei scene imaginate vor primi următoarele premii:
Premiul 1 – pachet Cântec de gheaţă şi foc (paperback) + boardgame Urzeala tronurilor (da, exact, aţi citit bine, boardgame-ul Urzeala tronurilor, courtesy of cutia.ro, cărora le mulţumim foarte mult!)
Premiul 2 – tricou Game of Thrones + cană Game of Thrones + breloc Game of Thrones
Premiul 3 – tricou Game of Thrones + set magneţi frigider Game of Thrones
Concursul se încheie luni, 16 iunie, chiar înaintea difuzării ultimului episod Game of Thrones (22.00). Nu există limită de text, dar vom aprecia concizia. Vom aprecia de asemenea imaginaţia şi stilul. Textele vor fi postate în special sub formă de comentarii la acest articol, dar vor fi luate în considerare şi cele la postările pe acest subiect de pe contul nostru de facebook.
Mult succes tuturor!
Nu uitaţi că simultan este în vigoare o super-promoţie hardcover Urzeala tronurilor pe nemira.ro!
Ultima scena ar fi cam asa: cadrul se apropie de un rau.. Green Fork. Zeci de cadavre in rau. Din departare, vin 3 barbati, discutand. Se opresc langra rau, un cadavru anume, de pe mal, atragandu-le atentia. Are o taietura adanca pe gat, zgarieturi pe fata. El o recunoaste. Stie ce s-a intamplat. Stie ca ea are pentru ce lupta, ca timpul ei nu a venit inca. Se apleaca, o saruta. El cade fara vlaga langa ea. Catelyn Stark deschide ochii. Credits!(Uite ca sunt si spoilerele bune de ceva 🙁 )
Jon Snow pornise în misiunea sa proprie de a rezolva conflictul de unul singur, fără nicio idee sau speranţă de reuşită. Mai mult întristat de pierderea lui Ygritte, nici el nu îşi dădea seama dacă el chiar vrea să moară sau să fie un erou. Frigul îi sfâşia rănile încă deschise şi netratate, iar lipsa unui cal îl făcea să înainteze alene prin nămeţii Pădurii Bântuite.
Trecuseră ceasuri bune de când Jon mergea şi deodată, un trosnit puternic de crengi se auzi dinspre est, iar numeroase ciori zburaseră din acea direcţie. Venea ceva, iar Snow se ascunsese la trunchiul unui copac. Mare îi fu surpriza lui Jon când îi recunoscu faţa blajină a lui Benjen Stark, Prim Pădurar al Rondului de Noapte, bunul său prieten dat dispărut acum ceva timp. Era împreună cu alţi trei pădurari, călare în aceeaşi direcţie în care mergea şi Jon.
– Frate ! strigă Jon după Benjen.
– Ah, frate, nu credeam să te mai văd. Ho! îndemnă Benjen calului său. Am auzit despre asaltul de aseară, cât de rău a fost?
– Destul de rău, aproape jumătate din forţele noastre au fost eliminate, iar Mance doar ne testa defensivele. La următorul atac vor pătrunde prin Castelul Negru şi cu toţii vom fi morţi.
– Să înţeleg că de asta şi călătoria asta a ta?
– Da, sper să ajung la Mance şi să îl opresc cumva de la planurile sale.
– Aceeaşi misiune o avem şi noi, frate. Însărcinaţi chiar de comandantul Pyke cu eliminarea liderului. Pădurar Harley sunt, arcaş din prima divizie. O săgeată otrăvită de la mine din tolbă şi totul se poate termina.
– Da, însă defensivele lor trebuie să fie foarte alerte contra unui asemenea atac, nu se ştie cum ne vom apropia. Călăreşte alături de mine, frate ! îl îndemnă Benjen pe Jon să se urce în spatele său, pe acelaşi cal.
– Ce se aude? în câteva secunde, fuseseră înconjuraţi de o gloată de venerici, înarmaţi până în dinţi. Jon apucase să se ascundă sub acelaşi trunchi de copac sub care se ascunsese iniţial.
Benjen şi ceilalţi pădurari erau capturaţi şi duşi către baza lui Mance, iar Jon acum îi putea urmări. Stând la o distanţă considerabilă, acesta a reuşit să le identifice bază şi, deşi sute de venerici populau o întindere vastă, a reuşit să îl găsească în doar o oră pe Mance, ce discuta cu liderii triburilor:
Mâine pornim un nou atac, decisiv. Vom pătrunde cu toate forţele şi nu ne vom opri
până când toţi corbii sunt morţi, rostise Mance pe un ton calm.
Se auzeau bombănituri în continuare, în timp ce Jon reuşise să fure un arc cu săgeţi dintr-un cort al venericilor şi acum îl avea pe Mance ca ţintă. A tras şi…ţintă lovită ! Mance a fost străpuns chiar în inimă, apucând doar să arate cu degetul înspre locaţia de unde a venit săgeata. Porniţi pe urmele lui Jon, aceştia l-au prins din urmă rapid.
Jon încerca să se urce pe un deal acoperit din zăpadă, alunecând însă constant. Un Thenn însă s-a năpustit asupra sa cu o suliţă şi…l-a străpuns chiar în piept. Jon Snow…murea încet, sânge scurgându-i-se printre dinţi.
Tyrion trage cu arbaleta asupra lui Tywin Lannister .
Tyrion v-a scapa, Daenerys se marita cu un print si ultima scena este cu Jon pe zid privind cum vin Umblatorii Albi. The end…. for now.
John Snow realizeaza ca doar impreuna cu Mance Rayder vor reusi sa reziste in fata Umblatorilor Albi. Este un compromis pe care trebuie sa il faca si pe care Regele de dincolo de Zid il accepta, cu anumite conditii. In drumul sau spre Mance, John avu sentimentul ca cineva il urmareste…era Brandon Stark, unchiul sau disparut! numai ca avea ochii de un albastru zdrobitor si calarea un cal, ambii la fel de albi si de reci.
Daenerys va casiga regatul la final cu ajutorul Bãncii de Fier din Braavos
Trase adanc aer in piept. Cu fiecare clipa avea mai putine optiuni. Trebuia sa decida cat mai repede cum se va incheia povestea. Inconjurat de peste 30 din oamenii lui Mance Rayder era mai ingrijorat de armata de umblatori albi care venea din urma lor. Neobservati, lenti dar cu pas sigur se apropiau de poalele dealului unde Jon era prins in capcana. Putea sa astepte mortii inghetati sa ii distraga pe cei care il inconjurasera sau putea sa ii avertizeze si sa incerce sa se salveze toti. Poate ar fi ajuns asa pana la tabara lor si ar fi reusit sa il omoare pe Mance. Sansele erau putine in ambele cazuri, insa nu putea sa fie parte dintr-un macel al unor oameni buni. Pregatit sa ii avertizeze, a fost oprit brusc de cornul de pe zid. Zidul era atacat, Mance nu mai putea fi atins daca se salvau toti. Povara viitoarelor cadavre statea pe umerii lui. A asteptat pana in ultimul moment,iar cand Umblatorii Albi erau suficient de aproape pentru ca elementul surpriza sa nu fie stricat, Jon si-a intors toata puterea catre cei 5 salbatici care il flancau din spate. Inghetati la vederea Umblatorilor, au fost o prada usoara, lasand in urma lor numai ochi bulbucati, guri cascate si o pata de sange incrustata in gheata.
A inceput sa alerge, dorindu-si ca Naluca sa fi fost langa el. Avea cateva mile bune pana la Castelul Negru unde stia ca Mance isi va concentra toate puterile, iar viteza cu care trebuia sa ajunga acolo nu ii permitea sa isi verifice urmaritorii. Simtea totusi aerul rece al mortii in spatele lui.
Frigul, efortul si teama pe care le resimtea, l-au transpus pentru un moment la nunta fratelui sau, Robb. Stia din povesti cum a murit acesta impreuna cu sotia sa si cu Catelyn, mama lui, insa realitatea, prezenta fizica pe care o resimtea la eveniment, imaginea ochilor reci ai fratelui sau tinand-o de mana pe cea pe care o iubea l-au facut pe Jon sa se prabuseasca. Toate sentimentele pe care le-a negat pana atunci erau vii, deveneau arzatoare si iminente. Voia sa isi razbune fratele, voia sa isi regaseasca surorile, voia sa…Pentru toate astea trebuia sa salveze Zidul.
S-a ridicat tocmai cand era aproape prins, a inceput sa alerge, incet, dar sa alerge. Acum nu mai era concentrat pe propria siguranta, ci pe a ii tine pe Umblatori in urma lui, cat mai aproape. Fiorul mortii care venea cu ei nu-l mai speria la fel de tare ca perspectiva infrangerii.
Intai a vazut fumul de la focurile lui Mance inaltandu-se peste padure spre cer. Apoi a auzit zgomotele luptei, iar la jumatate de mila distanta a ajuns la marginea taberei salbaticilor. S-a indreptat direct catre cortul lui Mance fara sa fie vazut de nimeni din cauza atacurilor insistente asupra fratilor sai de la Zid. Umblatorii albi erau aproape, probabil vor ajunge in tabara in doar cateva momente. A intrat in cortul pe care l-a recunoscut cu usurinta, a scos sabia din teaca si pana ca Mance sa se ridice de pe blanuri i-a infipt-o in inima. Ultima privire a Regelui de dincolo de Zid nu a fost de teama sau de furie, doar o urma de durere intr-o carcasa goala.
Punand sabia in teaca, Jon Snow a iesit din cort ca sa vada Umblatorii Albi nimicind tot ce era viu in tabara: femei, copii, giganti. Numai gandul ca toti acestia vor deveni asemeni lor l-a oprit pe Jon sa fuga spre Zid. A alergat catre rezervele de ulei ale salbaticilor, le-a rostogolit in gheata pana la cortul lui Mance si a aruncat o torta peste ele. Stia ca este o solutie temporara, dar era totusi ceva.
Alerga acum spre Zid, anonim intre toti salbaticii care se grabeau in tabara pentru a stinge focul. La poarta il asteptau Naluca si Sam.
„Am mai castigat o noapte! Spune tuturor ca Mance este mort, precum este si mare parte din armata sa. Doar ca maine va fi alta armata in locul lor. Toata lumea trebuie sa se odihneasca pana maine! Mai putin tu, Sam! Reciteste tot ce exista despre Umblatorii Albi!”
Cred ca Daenerys si Jon sunt supravietuitorii atator intamplari insangerate. mai mult ca sigur se numara printre putinii alesi sa duca totul pana la capat, gratie curajului si spiritului invingator.