Acum că febra Premiilor Hugo s-a încheiat, putem să tragem cu ochiul în culise. Câștigătorii au plecat acasă cu zâmbetul pe buze, în timp ce nominalizații s-au reapucat de scris în speranța că anul viitor le va aduce și lor mult așteptata onoare de a se număra printre starurile literaturii SF și Fantasy.

Și cu toate astea, nu este ușor să ajungi la performanța de a câștiga 11 premii Hugo și 7 premii Nebula, cum este cazul lui Connie Willis. Scriitoare americană de Science Fiction, Willis a renunțat în 1982 la cariera sa didactică și s-a dedicat în exclusivitate scrisului, devenind una dintre cele mai cunoscute și mai iubite autoare ale genului.

Dar lucrurile nu au stat întotdeauna așa. Într-un interviu pentru io9.com, în culisele evenimentului Hugo Awards, Connie Willis a mărturisit că și ea s-a confruntat cu obstacole, dezamăgiri și blocaje de-a lungul carierei sale. “Cred că cel mai mare obstacol a fost acela că mă împiedicam constant de auto-îndoială. De ce să mai scriu când nimeni nu vrea ca eu să fac asta?”, a declarat Willis. Încurajată de succesul de peste ani, Connie recunoaște că acum a depășit această problemă. Recomandarea ei pentru tinerii autori este aceea de a renunța la ideea că poate nu sunt suficient de buni. “Nu încurajez lumea să fie arogantă, dar să renunțe la toate gândurile de genul “nu sunt suficient de bun” sau “eșuez lamentabil”. Scriitorii pur și simplu trebuie să ignore toate astea, să pretindă că nu există și să meargă mai departe”, a mai adăugat scriitoarea.

Lumea literară se bucură acum că Willis nu a renunțat. Cunoscută pentru proza accesibilă și pentru personajele simpatice, Willis imprimă o notă de umor scrierilor sale, împreună cu imagini vizuale puternice și emoții complexe, purtând cititorul în lumi imposibile și anulând astfel granițele dintre SF, fantasy și horror. Considerată astăzi una dintre cele mai puternice voci ale literaturii de gen, Willis și-a câștigat meritat locul în cadrul Science Fiction Museum and Science Fiction Hall of Fame.