Dragi prieteni ai editurii Nemira, 2015 a fost un an cu foarte multe provocări pe planul pieţei de carte din România, pe care însă echipa noastră a reuşit să le treacă cu bine, revenind de fiecare dată la acea promisiune făcută cititorilor care este plăcerea lecturii. Şi pentru că în anul ce vine, când povestea Nemira va împlini 25 de ani de existenţă, nu ne putem abate de la această misiune pe care o avem, vă prezentăm în continuare numai câteva dintre titlurile pe care vi le pregătim. Vă asigurăm că mai urmează şi multele altele:

1. Charlie Chaplin, Viața mea, Colecția Yorick, coordinator Monica Andronescu. Volumul va fi tipărit în coporducție cu centrul Cultural Casa Artelor, Primăria sectorului 3

Legendarul artist al micului ecran, ce nu mai are nevoie de nicio prezentare, vine în 2016 la editura Nemira cu un proiect editorial de excepţie! Tradusă în premieră în limba română, autobiografia legendarului actor reprezintă un fascinant volum de memorialistică. Artele spectacolului și existența în afara scenei și a platoului de filmare, cu lumini și umbre, cu adevăruri și minciuni, se dezvăluie din perspectiva unui creator de geniu, care a fascinat milioane de spectatori și telespectatori.

2. GeorgeR. R. Martin, Un cântec pentru Lya, Colecția Nautilus, coordonator Ana Nicolau

Volumul scris de cunoscutul George R. R. Martin cuprinde zece povestiri cuceritoare, în care cititorul se întâlnește cu telepați, fantome, forme de viață neobișnuite și creaturi plăsmuite în lumi neinventate. Un cântec pentru Lya a fost cartea cu care George R.R. Martin a debutat în urmă cu decenii și a prefigurat toate atributele datorită cărora literatura lui avea să câștige mai târziu milioane de cititori din lumea întreagă. În proza scurtă a autorului american e loc pentru mituri care se descompun și se recompun și pentru cunoașterea secretă condusă de o imaginație debordantă care, însoțită de arta de a povesti, te poate duce unde nici cu gândul nu gândești.

3.Olivia Manning, Trilogia balcanică (1.Marea șansă, 2.Orașul decăzut, 3.Prieteni și eroi), Colecția Babel, coordonator Dana Ionescu

Capodopera cunoscutei scriitoare britanice Olivia Manning ne invită să revizităm o epocă tulbure din secolul XX, să pătrundem în spații diferite, să trăim iubiri și suferințe diferite, într-o poveste în care istoria joacă un rol important, într-o lume din care face parte și un București despre care știm prea puțin. Destinele se înlănțuie cuceritor într-o literatura rafinată, care are toate calitățile ca să reziste la trecerea timpului.

4.Penelope Fitzgerald, Floarea albastră, Colecția Babel, coordonator Dana Ionescu

Romanul scriitoarei britanice Penelope Fitzgerald, prozatoare de finețe, figură misterioasă a lumii literare, îndelung admirată de Julian Barnes, de exemplu, și până acum necunoscută cititorilor din România, este unul dintre cele mai puternice romane publicate în Anglia ultimelor decenii. Câștigătoare a numeroase premii importante, ultima și cea mai importantă scriere a lui Penelope Fitzgerald revizitează destinul lui Novalis, geniul romantic învăluit în aură de legendă. Întorcându-se în epoca lui Goethe, pătruzând în orașele mici și în universitățile mari din Germania de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, Floarea albastră este o lectură tulburătoare pentru intelectul și sensibilitatea omului din mileniul III. Apariția romanului în limba română reprezintă un eveniment adresat tuturor cititorilor atrași de literatura care nu-și epuizează niciodată resorturile, care trimite întotdeauna la ceva de dincolo de cuvinte.

5. Hannu Rajanemi, Prințul fractal

Cel de-al doilea volum al seriei Jean Le Flambeur vine pe fondul unei aşteptări foarte mari a fanilor români în privinţa aventurilor imaginate de Hannu Rajaniemi. Iar dacă în Hoţul cuantic protagonistul trebuie să rezolve, printre altele, „dilema prizonierului” din teoria jocurilor, în Prinţul fractal misterul care se cere elucidat este, nici mai mult nici mai puţin, decât cel al „pisicii lui Schrödinger”. Forţa deja cunoscută a literaturii autorului finlandez, se dezvăluie în acest volum încă o dată, oferind cititorului o lectură ce poate fi receptată în toate registrele: ca o aventură post-singularitate, ca tratat despre ceea ne poate rezerva în viitor fizica cuantică, ca o fabulă despre mortalitate, ca un roman despre puterea basmelor, ca metaliteratură sau multe altele.

6. Boris și Arkadi Strugațki, Picnic la marginea drumului

Un clasic al literaturii science-fiction, romanul fraţilor Arkadi și Boris Strugațki a pornit la început ca o nuvelă, fiind transormat ulterior în roman şi atrăgând în cele din urmă atenţia celebrului regizor Andrei Tarkovski, care îl foloseşte parţial ca sursă de inspiraţie pentru pelicula Călăuza. Cartea descrie incursiunea Călăuzei Redrick „Red” Schuhart în ceea ce oamenii au ajuns să numească Zonă, una dintre cele şase locaţii în care se prespune că au aterizat Vizitatorii (fiinţe extraterestre a cărăor existenţă nu poate fi certificată) cu aproximativ zece ani înainte de începerea acţiunii. Ca şi în cazul unor alte mari opere care transcend genul în care au fost scrise, în cazul de faţă SF-ul, convenţia propusă nu face altceva decât să îmbrace o realitate mult mai profundă: omul în căutarea continuă a fericirii, dar şi raportul acestuia cu o forţă superioară absentă (sau care se lasă aşteptată).

7. Diana Gabaldon, Libelula în chihlimbar (continuarea romanului Călătoarea)

Aventurile frumoasei Claire Randall continuă, spre bucuria cititorilor români, în ceea ce fără îndoială că va fi una dintre senzaţiile editoriale ale anului 2016. Fără a dori să dezvăluim prea multe din firul acţiunii, vă spunem totuşi că vom avea parte de introducerea Briannei, fiica protagonistei, subiect de altfel pentru un casting extins în pregătirea următorului sezon al super-producţiei. Apariţia acestui personaj va dinamiza de altfel firul narativ, ducând la o serie de răsturnări de situaţie şi descoperiri spectaculoase, ce ne vor arăta protagoniştii într-o nouă lumină.

8. Andrei Sapkovski, Sabia destinului (continuarea seriei Witcher)

Asemenei primului volum, antologia este compusă din mai multe povestiri aşezate în ordine cronologică şi se centrează în special pe deja binecunoscutul Geralt, fără a neglija însă introducerea unor personaje noi. Aşa cum o sugerează şi titlul, o preocupare majoră a autorului este cea a destinului, privit din perspectiva mai multor protagonişti, dintre care îl amintim pe Ciri din Cintra. Acţiunea reîncepe chiar din momentul încheierii acţiunii din Ultima dorinţă şi se anunţă o super-lectură pentru iubitorii acestui fantasy medieval de excepţie.

9. John Russell Brown (coord.), Istoria ilustrată a teatrului universal, ediția Oxford, Colecția Yorick, coordinator Monica Andronescu, în colaborare cu Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu

Într-o lume în care artele spectacolului se dezvoltă, se reconfigurează, se completează în fiecare zi, cunoașterea trecutului rămâne, desigur, esențială pentru înțelegerea prezentului. Povestea fără sfârșit a teatrului, de la formele lui din Antichitatea greacă până la manifestările lui de azi, e rescrisă acum într-o istorie indispensabilă tuturor cititorilor care studiază arta. Fie că vor să facă din artă o profesie, fie că sunt pur și simplu amatori de artă, cititorii din România vor avea acum la dispoziție o istorie a teatrului care privește spre mai multe continente, sintetizând concepte, forme, stiluri, mișcări într-un continuum ce trebuie revizitat în permanență. După câteva zeci de ani în care în România nu s-a publicat niciun fel de istorie a teatrului, Editura Nemira face un gest de restituție culturală și aduce o lucrare de referință, bogat ilustrată și tipărită în condiții grafice deosebite.

10. Robert Moss, Istoria secretă a visului, Colecția Istoria

O erudită, dar accesibilă incursiune în lumea încâlcită a visului ne oferă cartea lui Robert Moss, autor prezent și în Colecția Philemon, coordonată de Lavinia Bârlogeanu, cu volumul Visul activ. În cartea care se va publica în 2016 cititorii vor descoperi profeții și semne din zona iraționalului, vor face călătorii în timp și se vor întoarce la personalități precum Ioana d’Arc, Mark Twain sau Winston Churchill, vor analiza mașinării și mecanisme ale visului, vor reflecta la întâmplări și destine, vor căuta răspunsuri la întrebări care provoacă gândirea și vor privi, inevitabil, spre propria lor lume interioară.