Lumea se schimbă. În fiecare zi.
Mai țineți minte primul calculator? Eu n-am să-l uit niciodată. Era o copie groaznică după un Spectrum Sinclair din anii ’80, produsă de ICE (Întreprinderea de Calculatoare Electronice) București. Avea un procesor de 3.5 Mhz (luați notă că procesoarele de astăzi lucrează la 3 GigaHz, deci de o mie de ori mai repede, nemaivorbind că sunt dual core) și un RAM de maxim 64k. Țin minte că la primul model (HC 90 sau 88) trebuia să introduci vreo 3 pagini A4 de cod ca să încarci interpretatorul de BASIC și apoi să poți da drumul la casetofon. După o jumătate de oră de scârțâit insuportabil (sau chiar o oră, pentru jocurile tari!) aveai șanse destul de bune să te întâlnești cu fatalul „tape load error”. Ștergeai capul de la casetofon cu spirt, reintroduceai codul și îți doreai foarte-foarte tare ca de data asta să ai noroc și să joci și tu ceva. Abia versiunea HC-91 venea cu BASIC-ul preîncărcat în ROM și era de ajuns să tastezi „run” pentru a citi discheta (floppy-ul era extern și mai mare ca un video!). Vă amintiți jocurile Dizzy? Sau Exolon? Doamne, ce vremuri… 8 culori și câteva tonalități de beep, dar era minunat!
Când vine vorba de tehnică, părinții își vor aminti mai degrabă trecerea de la pick-up la magnetofon, sau cum în anii ’80 erai rege dacă aveai un VHS. Stau și mă întreb cum va arăta Mac-ul de pe care scriu, și care mi se pare acum state of the art, în ochii copiilor mei („Haha, uite, are taste!”) 🙂
Cum spuneam la început, lucrurile se schimbă. Iar industria de carte, căci cu asta ne ocupăm, a avut o perioadă liniștită de vreo două sute de ani. Sigur, în loc de matrițer care să aranjeze literele de plumb și BT pe calc, paginăm pe computer și urcăm fișierele pe FTP. Dar, în esență, de la dispariția codexului medieval, cartea lui Gutenberg a rămas cam aceeași.
Dar lucrurile frumoase nu țin pentru totdeauna. În ultimii ani, după ce a zguduit industriile fimului și ale muzicii, era digitală a ajuns din urmă și industria cărții. Odată cu calculatoarele, textul a devenit accesibil prin intermediul pixelilor. Însă PC-urile nu sunt deloc instrumentele potrivite pentru lectura de mare întindere, se pare. Studiile arată că oamenii nu prea pot citi pe computer din cauza ecranului care obosește ochii, din cauza tuturor aplicațiilor deschise în fundal care ne distrag atenția (un buzz pe mess, un download finalizat). Și, nu în ultimul rând, din cauză că PC-urile ne amintesc de muncă 🙂
Abia în 2006, când s-au lansat primele e-readere, lectura electronică a devenit o realitate. Iar începând cu 2007, când a apărut Kindle și cei de la Amazon au lansat programul de ediții digitale, schimbarea a început să fie evidentă. Lucrurile nu s-au petrecut însă fără hopuri, iar principalul motiv pentru care uneori progresul a fost mai încet au fost chiar editorii. Mulți au agitat sperietoarea „moartea cărții în era digitală”, în timp ce alții au profețit (a se citi „sperat”) că obiceiul nu va prinde niciodată. Jurnaliștii au inflamat disputele și au exagerat schimbarea în maniere dintre cele mai hilare, dar numeroși cititori de categorie grea și-au cumpărat e-readere, în ciuda faptului că la acea vreme dispozitivele erau destul de costisitoare (400-500$) iar cărțile erau nejustificat de scumpe (din nou revenim la editori).
Cu siguranță, 2010 este anul care va rămâne în istorie ca decisiv pentru istoria cărții. După succesive scăderi de preț în cazul dispozitivelor de lectură și a lansării versiunii internaționale Kindle, după procesul intentat împotriva proiectului Google Books și războiul dintre Amazon și marile concerne editoriale, a venit 2010. Anul în care s-a lansat iPad și Apple a intrat în joc, anul în care gigantul Barnes & Noble a răspuns celor de la Amazon și Sony cu e-readerul propriu, anul în care prețurile pentru unele bestsellere au scăzut mult sub pragul de 9.99$ pentru care librăriile virtuale s-au luptat atât de mult (unele edituri nici acum nu au renunțat).
În continuare mulți editori, mai ales în România, sunt speriați de cărțile electronice, care vin să le „distrugă afacerea” și să îi „lase pe drumuri”. În controversa dintre cartea tradițională și cea electronică, așa cum au arătat-o numeroase articole (puteți citi aici unul delicios), disputa este cel mai adesea una emoțională, nu logică. Readerele sunt în general dimensionate ca un paperback comfortabil, sunt mai ușoare și mai subțiri decât orice carte, pot stoca mii de volume, au dicționare incluse, au capacitatea de a face adnotări și de a pune semne de carte. Nu mă înțelegeți greșit, sunt la rândul meu un mare nostalgic (caut o mașină de scris și mă inițiez în fotografia pe film, vreau să restaurez vechiul picup etc.). Dar dacă spuneți că hârtia are un miros și o textură aparte… e un argument emoțional. Logic, viitorul aparține readerelor.
Schimbarea se va petrece, cu sau fără noi. Și cum pe cei de la Nemira îi știți că se ocupă cu „anticipația”… mai trebuie spus că vă pregătim ceva? 🙂
Până atunci, vreau să vă întreb: câți dintre voi aveți dispozitive electronice de lectură? Intenționați să vă cumpărați unul? Cum credeți că se va schimba piața de carte sub asediul e-readerelor?
De acord cu tine… pana la partea cu bestsellere sub $9.99. Poate daca locuiesti in SUA, pentru ca Amazon are preturi “preferentiale”. Pentru Under the Dome a lui King, preturile erau cam asa:
paperback: $11.69 (redus de la $19.99)
Kindle: $13.79
BookDepository: €8.46
Editia electronica ieftina? Nope… Dupa care am aflat ca, daca esti norocos sa traiesti in Canada, te-ar costa 9.99 pe Kindle (restul discutiei aici: http://revista-galileo.ro/cui-ii-e-frica-de-e-books.html)
Revenind la discutie – da, am un e-book reader. Primul a fost un eBookwise cu ecran LCD touchscreen acum vreo 4 ani, iar de vreun an am un Kindle 2. Exista avantaje si dezavantaje, dar pentru mine dimensiunile au fost punctul forte. Exemplul cel mai recent e ca am putut sa imi iau Under the Dome intr-un rucsac supraplin, iar cand am terminat cartea in timp ce asteptam avionul de intoarcere n-a trebuit sa caut o librarie in aeroport, ci pur si simplu m-am dus in lista de carti de pe Kindle si am ales-o pe urmatoarea.
@Jen: stiu discutia, dovada ca am si comentat acolo 🙂 Cei mai norocosi sunt cei din UK, unde costa 3 lire, deci vreo 6 US$. Acum Under the Dome se distinge si prin faptul ca are 1000+ de pagini si e scrisa de unul dintre cei mai de succes autori de pe planeta.
BTW: nu Amazon are preturi preferentiale; e vorba de publisher si de teritorii. Cred totusi ca preturile au scazut fata de acum un an. Si oricum, chiar eu spuneam ca unii editori nici acum nu au renuntat.
Vad ca acum e 5.88$ http://www.amazon.com/Under-the-Dome-ebook/dp/B0031LJ4IO/ref=sr_1_1?ie=UTF8&m=A7B2F8DUJ88VZ&s=digital-text&qid=1285572926&sr=1-1
Trebuie sa astepti sa treaca un pic de timp dupa lansare, daca o vrei fierbinte costa 🙂
Imi pare bine Vlad ca ai abordat aceasta tema. E in voga sa detii un e-book reader, sa il iei cu tine in calatorii, eventual la scoala sa il vada si colegii apoi sa faceti schimb de nume de autori preferati.
Cei care iubesc cititul, tin mai putin seama daca citesc de pe foi sau de pe un ecran pe care apesi cu degetul. Cred ca trebuie sa fim deschisi la nou si sa acceptam toate versiunile; unora le e mai comod sa citeasca de pe hartie, batranii – care nu se pricep asa bine la aparate, sau copii care trebuie sa urmareasca literele cu degetul.
Personal, mi-as dori un e-book reader. Dar nu as renunta niciodata la miile de carti care imi alcatuiesc biblioteca. Am citit multe carti de pe calculator dar nu ai aceeasi comodidate ca si cand tii cartea in mana. Cu e-book reder cred ca e o cu totul alta senzatie.
Votez pentru ambele variante, si pentru cartea tiparita si pentru e-book reader, fiindca fiecare are avantajul de a fi folosit in situatii distincte.
Deasemenea, apreciez cartile audio, le poti asculta in masina, la casti in timpul orelor care nu te intereseaza, pe strada cand te deplasezi…
Vreau sa intreb daca Editura Nemira a publicat carti in sistemul Braille ?
Vlad, la mine tot cu $13.79 apare… vreau sa vad si eu preturi dintr-astea mici!
Cum asa? “Kindle Price: $5.88 includes VAT & international wireless delivery via Amazon Whispernet”
Eu mi-am pus adresa de UK ca principala. Tot nu pot sa cumpar e-books din UK, ca se iau dupa IP si imi cer ID scanat ca sa ma lase, dar poate ajuta 🙂
Eu unul nu as renunta niciodata la o carte fizica, pe care sa o tin in mana apoi sa o asez frumos in biblioteca, pentru o carte pe care sa o citesc pe un dispozitiv electonic. Nu-mi plac si nu mi-as lua niciodata asa ceva. Sunt adeptul cartii tiparite si consider ca aceste gadget-uri sunt doar mofturi care nu cor rezista in timp.
De-acord cu Flav. 🙂 Urmele cititorului nu vor rămâne în veci pe-un exemplar al unei cărţi electronice (dacă putem vorbi de “exemplar” în cazul ăsta). Totul e mult, mult, mult, mult mai trecător cu un e-book. Ebookul şterge memoria cărţii unicat.
So… thanks but no thanks, no e-book reader for me! 🙂