Guest post: Fanteziile lui Gaiman…

O să-ncep cu o mărturisire: am fost ros de viermele invidiei. Ştiu, ştiu, este un păcat capital, dar am promis că voi compensa şi nu voi fi nici leneş, nici desfrânat, nici…  completaţi voi mai departe. Am fost însă invidios, recunosc, şi mi-am muşcat pumnii acum trei ani când Pulbere de stele a apărut la altă editură. Dar ka a Pistolarului Roland mi-a adus în faţă Cartea cimitirului.

Internetul vă va spune cu siguranţă despre ea multe lucruri mai inteligente decât o voi face eu, vă va spune despre variaţiunea pe tema Cărţii junglei – eh? – sau despre paralela dintre Neil Gaiman şi Tim Burton – eh? eh?

Departe de mine sa încerc aşa ceva…

Amintesc cu totul en passant că a primit premiul Hugo anul trecut (o ştiaţi deja, nu?) şi spun doar că este o combinaţie încântătoare de aventură, horror, magie, umor, iubire, bucurie, tristeţe şi teamă. Este o carte care ne învaţă că viaţa este dulce-amăruie; chiar dacă nu se termină întotdeauna prin happy-end, nu înseamnă că nu putem găsi împlinire în frumuseţea, fericirea şi – da, aşa-i – tristeţile ei.

Mda… văd că mă paşte acum trufia (oare la ce poziţie o fi?), dar nu pot să nu v-o spun:

Nemira publică Gaiman!!!

Nemira publică Premiul Hugo 2009!!!

the-graveyard-book

32 Commentarii

  1. Vlad Puescu 25/01/2010 Reply
  2. Aspoiu 25/01/2010 Reply
  3. Vlad Puescu 25/01/2010 Reply
  4. grecu bogdan - ioan 31/01/2010 Reply
  5. jujuman 03/02/2010 Reply
  6. Vlad Puescu 04/02/2010 Reply
  7. voicunike 04/02/2010 Reply

Lasă un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *