Să trăiești împăcat cu tine și cu lumea înconjurătoare. Să trăiești fără de teamă și tristețe, să depășim meschinele sentimente de ură și invidie, să înțelegem natura divină a iubirii, să contribuim la propria noastră fericire. Iluzii? Deziderate imposibil de atins de către ființa umană, supusă necazului, bolii, ghinionului sau morții înseși?
Cum să accezi la un asemenea nivel de auto-conștiință, astfel încât să te poți detașa de balastul nefericirilor zilnice? Geylsay Togmai Sangpo a crezut că aceste lucruri sunt posibile și a reușit să le demonstreze în cursul vieții sale. Volumul ”Iluminarea. 37 de trepte” reprezintă o colecție de scrieri tibetane, învățături și povețe menite să elibereze omul de tot ceea ce îl distruge, de tot ceea ce s-a construit și a construit el însuși în jurul său cu caracter negativ.
Volumul nu trebuie privit ca un artefact al unei lumi demult apuse sau ca un simbol al unei anumite culturi și orientări spirituale, cu o exclusivă valoare estetică, dar lipsit de orice valoare pragmatică pentru cultura occidentală. În sprijinul acestui argument stau însăși capitolele cărții, acestea tratând teme contemporane, studiate intens de științele umaniste, din perspectiva unei spiritualități profunde, ce urmează calea lui Buddha.
Ar fi ușor să cădem în capcana ignoranței și să considerăm că o filozofie orientală nu poate face nimic pentru noi, oamenii modernității, dar ar fi o greșeală de neiertat, pentru că individul uman, în esența sa, este același, indiferent de locul și de timpul în care se regăsește.
Cei 37 de pași către iluminare nu sunt mai mult decât 37 de exemple, uneori foarte concrete, alteori foarte metaforizate, de acțiuni și atitudini pe care este bine să le punem în joc pentru a atinge un nivel ridicat de satisfacție și fericire cu noi înșine și alături de ceilalți. Pentru un specialist este destul de ușor să remarce similitudinile izbitoare și influența determinantă pe care aceste învățături le-au avut în dezvoltarea unor curente și școli din psihologia modernă.
Așa cum am mai remarcat, indiferent dacă limbajul folosit este unul tehnic sau unul literar, indiferent dacă ideea de auto-control al propriilor gânduri și reacții este exprimată sub forma de ”emoții perturbatoare” (în textul tibetan) sau ”credințe iraționale” (în școlile de psihoterapie rațional-emotiv-comportamentală), mesajul transmis este unul și același: avem capacitatea de a fi stăpânii propriului nostru psihic și al propriei noastre vieți.
Citiți continuarea pe Mayra.
Autor: Andreea Sterea
Tweet