Interviu realizat de Marian Coman
Madeline Ashby trăiește la Toronto și, pe lângă faptul că este una dintre cele mai populare scriitoare din noul val science-fiction, este și specialistă în futurologie, fiind consultant în previziune strategică. Ca specialist, ea a dezvoltat strategii inspirate din science-fiction pentru organizații precum Intel Labs, Institute for the Future, Atlantic Council și altele.
Eu am întâlnit-o pe Madeline Ashby la Dublin, cu ocazia Worldcon-ului irlandez de anul acesta. Încântată de ediția în limba română a romanului său Orașul companiei, una dintre primele cărți Armada, Madeline a acceptat să-mi răspundă la câteva întrebări.
Știi, cred că anumite întâlniri sunt providențiale. Am citit undeva că întâlnirea pe care ai avut-o cu Ursula K. Le Guin te-a determinat să scrii science-fiction…
Da, am întâlnit-o pe Ursula la o lectură publică urmată de o sesiune de autografe în Seattle. Lucram la un proiect universitar ce avea în bibliografie câteva din lucrările ei și mi-a dat adresa pentru a-i trimite documentele. Dar înainte de asta, felul în care a vorbit despre faptul că science-fiction-ul este o literatură a schimbării, o literatură despre schimbarea lucrurilor, m-a motivat. Cred că acela a fost momentul în care am decis că vreau să scriu science-fiction.
În viitorul pe care îl descrii în „Orașul companiei”, bioaugumentarea a devenit universală. Cât de departe crezi că suntem de o astfel de realitate?
Depinde de cât de disponibilă va deveni tehnologia la toate nivelurile sociale. Dar, mai ales, cred că depinde de cât de performante vor fi antibioticele. Introducerea de substanțe în corp, de implanturi ori de schimbare a brațelor sau a altor părți anatomice presupun intervenții medicale complicate. Ele nu sunt ieftine și sunt invazive. Dacă ai avut o intervenție chirurgicală, știi că recuperarea nu este ușoară. Ea presupune, încă de la nivelul de bază, o sumedenie de antibiotice și pot apărea o mulțime de probleme legate de rezistența la antibiotice. Prin urmare, cred că evoluția bioaugumentării la o scară mare va avea loc dacă se va reuși conservarea eficacității antibioticelor.
Aș vrea să te întreb cum crezi că se va schimba literatura în următorii ani sub asaltul televiziunii, al realității virtuale, al jocurilor video. Este literatura capabilă să facă față acestei concurențe? Va reuși să își păstreze publicul?
Oamenii vor fi mereu dornici de o experiență originală. Cred că vedem o sumedenie de critici legate de faptul că diferitele tipuri de media nu sunt suficient de profunde. Dar, de exemplu, ideea unui serial precum Breaking Bad sau Mad Man sau Hannibal sau Russian Doll nu ar fi funcționat la începuturile televiziunii. Tipul ăsta de idei nu ar fi mers atunci. Dar acum, cu ceea ce se numește pik tv, când suntem într-un fel de Epocă de Aur a televiziunii, poveștile pe care le urmărim au căpătat profunzime, calitate și perspective care nu erau posibile până acum. Și cred că lucrurile despre care spuneai sunt inevitabile – evoluția realității virtuale, a jocurilor video. Televiziunea de azi a evoluat, a devenit un fel de novelistic tv, o televiziune a romanelor. Iar asta probabil se va întâmpla pretutindeni, în toate formele de media. Și, eventual, toate celelalte forme de media vor atinge o Epocă de Aur, așa cum trăiește astăzi televiziunea. Dar cei care vor scrie poveștile din spatele tuturor acestor forme de media vor fi tot scriitori. Fiindcă o să fie mereu nevoie de cineva care să știe cum se scrie o poveste.
În final, spune-mi câteva cuvinte despre viitoarea ta carte. La ce lucrezi acum? Ce să aștepte cititorii de la tine?
Da, scriu o serie pentru Angry Robot. E o serie intitulată The machine dinasty în cadrul căreia finalizez, în sfârșit, cel de-al treilea roman. Mai scriu o carte pentru editura Tor, roman ce o să apară în 2021. Lucrez și la un proiect cu Serial Box, o continuare a serialului Orphan Black. Deci sunt mai multe proiecte în derulare. Următorul meu roman implică personaje dintr-o povestire publicată în revista Slate, povestire intitulată Domestic Violence. Textul acela vorbește despre partea întunecată a tehnologiei smart home, iar romanul continuă povestea. Adevărul este că sunt entuziasmată de acest proiect. Editorul meu, Miriam Weinberg, m-a susținut de-a lungul întregului proces și a fost foarte drăguță. De altfel, Miriam a fost extraordinară și când am lucrat la Orașul companiei.
Finalist în 2017 la Locus Award pentru Cel mai bun roman science fiction
Finalist în 2017 la Premiile Aurora pentru Cel mai bun roman
Hwa este una dintre ultimele ființe care nu recurg la ameliorări prin inginerie biologică și rămâne singura persoană cu adevărat organică din New Arcadia, un oraș construit pe o platformă petrolieră, în largul coastei canadiene. Dar Hwa este totodată expertă în arte marțiale și are sarcina de a-l antrena pe cel mai tânăr membru al familiei care deține platforma și care primește amenințări cu moartea.
Între timp, o serie de crime aparent fără legătură tulbură liniștea orașului. Să fie un criminal în serie sau ceva mult, mult mai rău?
O distopie ciudată, scrisă inteligent.
Margaret Atwood
TweetUn amestec fascinant de noir și science fiction din viitorul apropiat, cu o construcție cinematografică a lumii și o protagonistă puternică.
Booklist
