Jocurile Foamei, de la roman la fenomen mondial

Jocurile foameiTrilogia Jocurile Foamei, una dintre cele mai cunoscute distopii din literatura contemporană, a obţinut pe lângă aprecierea de necontestat a criticii, atât de carte cât şi de film, şi un număr impresionant de fani din toată lumea. Acţiunea, petrecută pe un tărâm al totalitarismului, urmăreşte evoluţia unor personaje în lupta lor pentru supravieţuire. Şi dacă a fi victorios în Jocurile Foamei este un miracol în sine, mesajul trilogiei este unul mult mai profund, căci vorbeşte despre condiţia fundamentală a fiinţei umane de a fi liberă, de a avea dreptul de decizie asupra propriului destin şi de a nu se limita la condiţia de animal de circ impusă de extremismul unor minţi bolnave.

Dar ce face această serie să fie atât de iubită? Poate că stilul particular de a scrie al autoarei Suzanne Collins, alert şi plin de suspans, cu o atenţie deosebită pe dezvoltarea personajelor. Poate că măiestria echipei de filmare şi a actorilor, care au făcut din primul film un adevărat recital cinematografic. Sau poate succesul vine din povestea lui Katniss Everdeen, adolescenta care se transformă dintr-un simplu tribut pe altarul unei societăţi însetate de sânge, într-o eroină de care şi Capitoliul are motive să se teamă.

Intriga trilogiei pune accent pe dezvoltarea lui Katniss ca şi individualitate unică, separată de districtul în care trăieşte şi de condiţia socială impusă, scoţând în evidenţă ideea dihotomiei individ versus sistem, pe fondul organizării Jocurilor Foamei. Acestea sunt mai mult decât o competiţie pentru supravieţuire, sunt adevărate teste de anduranţă psihologică, autoarea jucându-se magistral cu valenţele fragile ale sufletului şi conştiinţei omului, pus faţă în faţă cu luarea unor decizii de viaţă sau de moarte.

Distopii fantasy şi SF s-au mai scris şi se vor mai scrie. Dar puţine dintre ele sondează la acest nivel de detaliu al analizei transformările prin care trec personajele. În plus, mesajele adiacente ale seriei sunt şi ele vitale pentru înţelegerea complexităţii cărţilor, luate separat sau împreună. Onoarea, sacrificiul, iubirea, minciuna, conflictul interior, relaţiile inter-umane sunt tot atâtea personaje secundare, care ni se înfăţişează cu subtilitate, dându-ne o lecţie de viaţă sau punându-ne pe gânduri.

Citeşte continuarea pe Mayra.

Autor: Andreea Sterea

Lasă un comentariu

Your email address will not be published.