Dacă Clarke a pus omul în fața universului și l-a lăsat să fie fascinat de complexitatea lui, dorindu-și să-i descifreze toate tainele, Vernor Vinge pune individul față în față cu el însuși, pe fondul unei lumi distopice și futuriste, în care omul are de dezlegat poate cel mai mare mister posibil: pe el însuși.

”La capătul curcubeului” nu este o carte despre explorările externe spațiului nostru, ci despre explorările interne pe care personajul principal trebuie să le facă pentru a înțelege lumea în care trăiește. Puternic conectat la teoriile fizicii cuantice, la ideea de IA și la progrese tehnologice nu departe de viitorul contemporan, Vinge ridică miza la masa literaturii SF, pariind nu pe contactul cu alte civilizații sau pe conflictul dintre ideologii, ci pe eternul zbucium al individului de a se adapta la o lume dată, haotică poate, dar tot atât de reală.

Profită şi tu de reducerea de 40% pentru titlurile colecţiei Nautilus şi achiziţioneză “La capătul curcubeului”, de Vernor Vinge, la un preţ special.

Vernor Vinge s-a născut în 1944 în Waukesha, Wisconsin şi a fost fascinat încă din copilărie de ştiinţă şi calculatoare. Este licenţiat în informatică şi a fost profesor de matematică şi informatică la Universitatea de Stat din San Diego până în anul 2000, când s-a dedicat exclusiv carierei literare.

Vinge a debutat cu texte SF în 1966, dar a devenit cunoscut abia în 1981, dupa publicarea nuvelei True Names. Aceasta din urma şi urmatoarele două romane, The Peace War (1984) şi Marooned in Realtime (1986), au subliniat interesul său faţă de singularitatea tehnologică.

În 1993, a câştigat Premiul Hugo pentru Foc în adânc, performanţp pe care repetat-o în 2000 cu volumul A Deepness in the Sky.

În 2007, End i-a adus al treilea Premiu Hugo, iar nuvelele Fast Times at Fairmont High (2002) şi The Cookie Monster (2003) au fost onorate cu aceeaşi distincţie.