Bun venit în univers. Ghid astrofizic, una dintre cele mai populare cărți de știință (top 10 Forbes în 2016 și bestseller New York Times), apare în 2018, în luna ianuarie, la Editura Nemira, în colecția Anticipația.

Neil deGrasse Tyson, Michael A. Strauss și J. Richard Gott povestesc despre cele mai recente descoperiri în astrofizică purtându-și cititorii de la sistemul nostru solar până la cele mai îndepărtate regiuni ale Universului cunoscut:

Azi vă vom împărtăși 10 curiozități despre Stele, planete și viață, prin intermediul lui Neil deGrasse Tyson, director la Departamentul Hayden Planetarium de la American Museum of Natural History. A publicat mai multe volume, printre care Space Chronicles. Facing the Ultimate Frontier și a prezentat documentarul Cosmos: A Spacetime Odyssey, care a câștigat Premiul Emmy.

Dar, mai întâi, un gând „rătăcit în cosmos” din partea lui Neil deGrasse Tyson:

Sunt 7 miliarde de oameni pe Pământ.

Bill Gates? Ce mai pune la cale? Ultima oară când am verificat, avea o avere de 80 de miliarde de dolari. El este sfântul la care se închină tocilarii. Pentru prima oară în istorie, tocilarii sunt cei care dețin controlul asupra lumii. De-a lungul timpului, așa ceva nu s-a mai întâmplat. Dar vremurile s-au schimbat. Unde ați mai văzut scris 100 de miliarde? Ei bine, nu chiar 100 de miliarde.

La McDonald’s. „Am servit peste 99 de miliarde“ – acesta este sloganul lor și cel mai mare număr afișat vreodată în reclamele stradale. Îmi amintesc când au început numărătoarea. În copilăria mea, pe afiș scria cu mândrie: „Am servit peste 8 miliarde.“ Semnul din restaurantele McDonald’s nu a arătat niciodată 100 de miliarde, întrucât era astfel conceput, încât nu putea să afișeze decât două cifre pentru numărătoarea de burgeri și, astfel, s-au oprit la 99 de miliarde. Apoi au adoptat stilul lui Carl Sagan și ne-au informat: „Am servit miliarde și miliarde.“

1. Să luăm un număr mult mai mare decât un sextilion – ce ați zice de 10⁸¹? Din câte știu, nici măcar nu are un nume. Este numărul atomilor din Universul observabil.

2. Există în Univers locuri unde gravitația este atât de mare, încât lumina nu se poate răspândi. Odată căzuți acolo, nu veți mai putea ieși: este vorba despre găurile negre. Din nou, am apelat la cuvinte scurte. Vă rog să mă iertați, dar mi-am vărsat și eu oful cu ocazia aceasta.

3. Care este temperatura din miezul Soarelui? Așa cum puteți bănui, nucleul Soarelui este mai fierbinte decât suprafața astrului și există argumente convingătoare în această privință, după cum vom vedea mai târziu. În miezul lui, Soarele arde la o temperatură de 15 milioane K. La această temperatură se petrec lucruri uimitoare. Protonii accelerează. La o viteză amețitoare.

4. Hai să ne răcorim un pic! Care este temperatura întregului Univers? Căci el are o temperatură, cea la care s-a ajuns în urma Big Bang-ului. Pe atunci, acum 13,8 miliarde de ani, spațiul, timpul, materia și energia observabile au intrat în coliziune. Universul pe cale să se nască era un cazan în care materia și energia dădeau în clocot. De atunci expansiunea cosmică a răcit Universul până la aproximativ 2,7 K.

5. Pământul, după cum probabil știți, se învârte în jurul unei axe, care, la rândul ei, este înclinată din cauza deplasării pe orbită a planetei noastre în jurul Soarelui. Unghiul axei de rotație este înclinat la 23,5°. Cât îi ia Pământului să se învârtă o dată? O zi. Dar să facă o tură în jurul Soarelui? Un an. Treizeci la sută din publicul chestionat în America a oferit un răspuns greșit acestei întrebări.

6. Iată ceva revoluționar de-a dreptul! Grecii considerau că, dacă Universul este divin, el trebuie să fie perfect, iar ei aveau o viziune filosofică asupra înțelesului termenului „perfect“. Cercul este o formă geometrică perfectă: orice punct situat pe circumferința lui se află la distanță egală față de centru; iată perfecțiunea! Orice mișcare din Universul divin trebuie să urmeze o traiectorie perfect circulară. Așadar, în accepțiunea lor stelele se mișcă în cerc. Iar filosofia aceasta a dăinuit vreme de milenii. După care apare Kepler și-i contrazice, spunând: „Nu, oameni buni, alea nu sunt cercuri! Și dețin toate datele, lăsate moștenire de Tycho, prin care pot demonstra că ele sunt elipse.“

7. Distanța de la Soare la Pământ, 150 de milioane km (sau 1 UA), este de aproximativ 100 de ori diametrul Soarelui. Să ne imaginăm că reducem distanța Pământ–Soare la 1 metru. Soarele ar avea atunci 1 centimetru în diametru. Cele mai apropiate stele se află la o depărtare de circa 200 000 UA – adică 200 km la scară micșorată. Spațiul dintre stele este enorm în comparație cu mărimea lor. De aceea este mai ușor să ne referim la aceste distanțe nu în kilometri sau centimetri, ci măsurate în funcție de timpul necesar luminii să le traverseze.

8. Care este cea mai apropiată stea de Pământ? Soarele. Dacă ați răspuns Alpha Centauri, v-am păcălit. Alpha Centauri este cel mai apropiat sistem stelar de Soarele nostru. Termenul Alpha ne spune că este cea mai strălucitoare stea a constelației Centaurus, care de fapt este un sistem de trei stele, una dintre ele situându-se cel mai aproape de sistemul nostru solar.

9. Fotonii sunt pe toate gusturile. Isaac Newton a trecut un fascicul de lumină albă printr-o prismă și a făcut o listă a culorilor pe care le-a văzut emise din ea: roșu, oranj, galben, verde, albastru, indigo (o culoare des folosită în vopsitorii pe vremea lui, de aceea a inclus-o în spectrul său) și violet.

Astăzi noi menționăm de obicei doar șase culori ale curcubeului, însă, ca un omagiu adus lui Isaac, eu includ și indigoul, plus că avem și cuvântul mnemotehnic „rogvaiv“ – un mijloc bun de a ne aduce aminte ordinea culorilor curcubeului. Astronomul englez William Herschel a descoperit o cu totul altă ramură a spectrului – ceva ce astăzi numim lumină infraroșie, la care ochiul nostru nu este sensibil. Pe scara energiei, ea cade „sub“ roșu.

10. Înainte de a-l face pe Pluto să se simtă prost din cauza dimensiunilor sale mici, vă propun o idee la fel de umilitoare: Jupiter este mai mare în comparație cu Pământul decât este Pământul față de Pluto. Ceea ce înseamnă că, dacă ați întreba oameni (sau orice fel de creaturi) care trăiesc pe Jupiter: „Câte planete există în sistemul solar?“, ce răspuns v-ar oferi? „Patru.“ Ați spune: „O, dar restul planetelor? Pământul…“ Jovienii ar replica: „Bucățile alea de stâncă? Reziduurile alea? Vagabonzii sistemului solar?“ Deci argumentul meu, argumentul nostru, pentru eliminarea lui Pluto nu este unul bazat pe dimensiuni. Este mai mult un argument al proprietăților fizice și orbitale.

Bun venit în univers are 20% reducere pe nemira.ro, DAR dacă folosești cuponul NEMIRA30 beneficiezi de o reducere suplimentară de 30%.

Bonus: Cât de mari sunt găurile din ecranul de protecție al cuptorului cu microunde? Atât cât să-ți permită să vezi mâncarea dinăuntru. Poate n-ați observat, însă găurelele acelea au un diametru de doi milimetri. Adică mai puțin decât lungimea de undă a microundelor care vă încălzesc mâncarea. Așadar, microunda de 1 cm care încearcă să iasă din cuptor vede o găurică de doar 2 mm grosime și nu poate să iasă pe acolo. Nu găsește nicio cale de scăpare din cuptor. Dar știți cine mai folosește microundele? Poliția, atunci când îndreaptă raza radarului către șoferi pentru a le măsura viteza de deplasare.