5 ani de n’autor: Elena Vlădăreanu, Ramona Gabăr și Maria Orban

Anul acesta sărbătorim 5 ani de n’autor, colecția de literatură română contemporană coordonată de Eli Bădică. Cu această ocazie, le-am dat scriitorilor și scriitoarelor o temă mai specială:  să scrie un text aniversar despre n’autor ca personaj  de 5 ani și să aleagă o piesă muzicală potrivită scenariului creat.
Nouă ne-au plăcut atât de mult poveștile lor, încât vrem să le împărtășim și cu voi. La mulți ani înainte, n’autor!
În continuare, să vedem ce ne-au pregătit Elena Vlădăreanu, Ramona Gabăr și Maria Orban!

Elena Vlădăreanu, autoarea „August

Eli, mai e mult, câte stații mai avem?

Da’ Eli… tu cunoști toți oamenii ăștia?

Da’ Eli… cinci înseamnă 4+1?

Da’ Eli… la anu’ o să merg la școală?

Da’ Eli… cum adică mâine, când ne-am întâlnit? Nu era corect ieri? Ieri când ne-am întâlnit?

Da’ Eli… tu chiar ai uitat să râzi? O să uit și eu?

Da’ Eli… de ce pe unele cărți scrie epuizat?

Da’ Eli… nu e corect Varșava, e Varșovia.

Da’ Eli… tu pe cine iubești mai mult?

Da’ Eli… tu ai văzut vreodată un cal într-o mare de lebede? Crezi că-l ciugulesc?

Da’ Eli… cine e domnul ăla de pe copertă? El a scris cartea? Ce înseamnă solomonar?

Da’ Eli… cine e Tiberiu? Eu îl știu? E omulețul din perete?

Da’ Eli… asta e doar pentru oameni mari?

Da’ Eli… cum adică viața e o glumă proastă? Viața mea e o glumă bună.

Da’ Eli… aici de ce sunt doar șapte povești? Ce avea dacă erau opt sau zece?

Da’ Eli… ce e ăla ecosistem? Eu credeam că copiii sunt ai părinților lor, nu ai ecosistemului.

Da’ Eli… noi de ce nu publicăm și copii?

Când desenezi cu mine o piramidă?

Da’ Eli… de ce trebuie să alergăm mereu după tren?

Elena Vlădăreanu (n. 1981) este scriitoare și jurnalistă, trăiește și lucrează în București.

A debutat cu poezie în 2001-2002; de atunci, a publicat mai multe volume de versuri, printre care spaţiu privat. a handbook (Cartea Românească, 2009, cu desene de Dan Perjovschi), Non Stress Test (Casa de Pariuri Literare, 2016), Bani. Muncă. Timp liber (Nemira, 2017), minunata lume disney (Nemira, 2019). Texte de diferite genuri – poezie, proză, dramaturgie – i-au apărut în mai multe antologii, în România și în străinătate. În teatru, a colaborat cu Robert Bălan la mai multe proiecte performative.

A absolvit Facultatea de Litere la Universitatea din București, are studii de master la Centrul de Excelență în Studiul Imaginii (CESI) și în prezent lucrează la o cercetare doctorală, tot la CESI, despre biografii și autobiografii în teatru.  

Este realizatoarea emisiunii Scena și ecranul la Radio România Cultural, unde vorbește despre filme.

În decembrie 2018 a inițiat proiectul Zilele „Sofia Nădejde“, sub egida căruia s-a desfășurat, în ultimii trei ani, Gala Premiilor „Sofia Nădejde“ pentru Literatură Scrisă de Femei.

August este volumul său de debut individual în proză.


Ramona Gabăr, autoarea „Stații

Când m-a trezit de dimineață punându-și ca de obicei capul lângă al meu și oftând de drag, recunosc că nu mi-am amintit. Am mintea oarecum confuză dimineața și, deși cu o seară înainte pregătisem totul, la trezire mintea mea era complet goală. Dar el știa, pentru că mă văzuse ascunzând baloanele alea comestibile și tortul special pe care l-am comandat în Japonia, la Virtual Meal. Mi-am amintit brusc de tort când Codiță a început să-mi adulmece părul, cum face el dimineața. I-am luat capul între palme și i-am zis, cu ochii în lacrimi: „La mulți ani, băi Codiță, ai făcut cinci ani, mă, tu-ți dai seama?” După care m-am dat repede jos din pat și i-am zis lui Google să pună Yellow Submarine la volum maxim în bucătăria mea galbenă, ca să putem dansa în timp ce scot surprizele de pe unde le-am ascuns. E o zi fericită: de aproape cinci ani, am și eu un suflet lângă mine și viața nu mai e chiar așa goală cum a fost în primii doi ani după catastrofa biologică. Ieri seară chiar ziceau la radio că peste cel mult doi ani o să înceapă să ne dea drumul pe-afară, câte puțin. Mai au de lucrat la măștile de oxigen pentru câini, dar avem speranțe. Până la urmă, de-aia-s câinii minunați: se obișnuiesc cu orice.  

Ramona Gabăr (n. 1980) a absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării la Universitatea din București și are un master în Comunicare. În timpul facultății, a contribuit la culegerea antropologică „Istorie la firul ierbii – documente sociale orale“ (coord. de Zoltán Rostás și Sorin Stoica, Ed. Tritonic, 2003).

Textele ei au fost publicate sporadic în Dilema Veche și Dilemateca. De curând, s-a hotărât să se țină serios de pasiunea pentru scris, iar după ce o revistă literară din Statele Unite ale Americii – Iris Literary Journal – i-a acceptat spre publicare una dintre povestiri, și-a spus că poate chiar merită să termine acel prim volum, mereu amânat.

Până la 33 de ani, a trăit în București (cu interludii magice, pline de libertate și fericire, la bunicii din Dobrogea, în timpul vacanțelor de vară). Din 2013, trăiește cu familia (copil, soț și două pisici perfecte) la Bruxelles, un loc kafkian și mai fermecător decât ar părea.


Maria Orban, autoarea „Oameni mari

Haaai, du-te, te rog, du-te. Vreau biscuiți! Mega nici nu-i așa departe și, oricum, mă-ncui aici și gata. N-are cine să vină, că sunt închis, nu mă fură nimeni, că nu poate. Hai! Și eu știu să mă și lupt. Și mușc, uite!
Apucă mâna femeii și atinse ușor cu dinții pielea dată cu cremă, apoi pufni. Vezi? Haaai, poți să mergi.
După minute lungi în care îi urmări cu atenție gesturile, anticipând căutarea portofelului, a adidașilor, a hanoracului, auzi ușa închizându-se și zgomotul cheii îl liniști cu adevărat.
Înaintă precaut în camera mare, se cocoță pe un scaun, atinse butonul roșu al televizorului și vocea bubui în tot blocul:
Black Eyed Peas, Let’s get it started!

Maria Orban (1978, Brașov) a absolvit Facultatea de Litere a Universității Transilvania din Brașov în anul 2000. A debutat în volumul colectiv de proză Junii 03, o antologie a tinerilor prozatori brașoveni, îngrijită de Andrei Bodiu, Caius Dobrescu și Alexandru Mușina. A publicat textul Zoom în Ziua gândacului de bucătărie, antologie de teatru apărută în 2016 și coordonată de Mihai Ignat. A mai semnat diferite articole și texte de proză scurtă în revistele IntervalVatraTiuk!LiteromaniaLiterNetRevista de Povestiri – al cărei atelier de scriere creativă online l-a urmat – și Iocan.

În 2021 a câștigat concursul de scenarii Write a screenplay for (WSF)…/Scrie un scenario pentru…, organizat de Asociația Cinemascop, cu sprijinul HBO Europe, cu scenariul Timp de expunere limitat.

Oameni mari este debutul său în proză în volum individual. Romanul a fost nominalizat în 2021 la Premiile „Sofia Nădejde” pentru literatură scrisă de femei, la categoria „Proză Debut”, și a fost selectat pentru Festival du Premier Roman de Chambéry 2022.

Lasă un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *