Ştiinţa şi arta de a privi spre necunoscutele vremurilor ce vor veni se întâlnesc într-un proiect amplu, născut în trecut, activ în prezent şi preocupat de viitor: “Almanahul Anticipaţia“.

Lansat la ediţia din 2012 a Târgului Internaţional de Carte Gaudeamus, proiectul „Anticipaţia“ recuperează o tradiţie singulară în România, propunându-şi să provoace deopotrivă sensibilitatea şi inteligenţa cititorilor preocupaţi de posibilităţile de a sonda prezentul în continuă mişcare şi de anticipa viitorul. Un almanah care a însemnat libertate şi acces la cunoaştere în România oprimată de regimul totalitar, o revistă pentru contemporanii exigenţi şi o colecţie de carte dedicată evoluţiei permanente a gândirii şi istoriei ideilor alcătuiesc un proiect necesar, în contextul pieţei editoriale dominate de traduceri din beletristica internaţională şi de volume de psihologie practică.

Lumea, sub lupă

Într-o perioadă în care publicaţiile tip almanah sunt din ce în ce mai rare, renaşterea „Almanahului Anticipaţia“ îi deschide un drum publicului român, care are la dispoziţie puţine instrumente de popularizarea ştiinţei, deşi ele sunt stringent necesare într-o societate a vitezei şi a competiţiei. Relansat după trei decenii de la apariţia primului număr, „Almanahul Anticipaţia“, fief al libertăţii sub comunism, continuă o tradiţie şi, de asemenea, pledează pentru dezvoltarea ştiinţei şi a imaginaţiei.

Plasată sub semnul nevoii de gândire prospectivă la început de mileniu III, ediţia din 2012 a publicaţiei, al cărei director onorific este Alexandru Mironov, cunoscutul scriitor şi realizator de emisiuni de televiziune, priveşte în avangarda ştiinţei şi a literaturii speculative de azi, beneficind de contribuţia unor personalităţi din lumea ştiinţei. Acestora li se alătură scriitori SF din România şi din străinătate, pe care cititorul îi poate (re)descoperi în trei sute de pagini color. Dosarul care tratează pe larg fenomenul singularităţii reuneşte semnăturile unor somităţi precum Vernor Vinge, Rudy Rucker şi William Gibson, România fiind reprezentată de cunoscuţii Dan-Mihai Pavelescu şi Liviu Radu.

Povestiri pentru toate gusturile

Colecţia „Povestiri ştiinţifico-fantastice“ (CPSF) a fost un periodic de literatură editat de revista „Ştiinţă şi Tehnică“. Prima serie a apărut la 1 octombrie 1955 şi a cuprins 466 de numere, publicate de două ori sau, pentru o scurtă perioadă, de trei ori pe lună, până în aprilie 1974, bucurându-se de mare popularitate. Nemira a preluat brandul CPSF pentru toti numeroşii iubitori ai genului şi, începând de anul trecut, revista apare lunar şi cuprinde una sau doua povestiri SF ale unor autori români sau străini, alături de un articol referitor la tema ştiinţifice care a stat la baza povestirii. Povestirile străine sunt recompensate cu premii internaţionale de valoare, cum sunt Hugo, Nebula, Fantasy Awards, Arthur C. Clarke.

Numărul cel mai recent al publicaţiei, apărut în luna februarie, le-a pregătit cititorilor câteva delicatese, printre care „În tărâmurile pustiite“ (foto), o povestire de americanul George R. R. Martin, scriitor devenit celebru prin seria „Cântec de gheaţă şi foc“. Acesteia i se alătură un eseu al lui Oliviu Crâznic, care pune sub lupă subgenul literaturii dark fantasy.

„Armele“ prospecţiunii

În întâmpinarea nevoii de informaţie a cititorului român, care are la dispoziţie toate canalele descoperite de avansul tehnologic, vine acum o propunere editorială ce vizează calitatea cunoaşterii, într-o lume în care cunoaşterea înseamnă putere. Axată pe progresul ştiinţei şi pe analiza ideilor ce au configurat, în diverse momente istorice, viitorul şi au schimbat lumea, Editura Anticipaţia selectează cărţi esenţiale pentru contemporaneitate.

În „Ştiinţa viitorului“, antologie coordonată de Max Brockman, virusologul William McEwan, neurocercetătorul Naomi Eisenberger, informaticianul Jon Kleinberg sau fizicianul Anthony Aguirre scriu despre cele mai recente descoperiri din domeniile lor. De la neuroştiinţă la oceanografie, spectrul ştiinţelor se dezvăluie în eseuri la obiect, care spulberă prejudecăţi şi clişee, impunând nume noi.

În „Antologia viitorului“ cititorul se confruntă cu infinitul lumilor posibile, aşa cum au fost ele închpuite de scriitori SF celebri, jurnalişti şi oameni de ştiinţă, precum Arthur C. Clarke, Bruce Sterling, Cory Doctorow, Greg Bear, Rudy Rucker, Greg Egan, Stephan Baxter, Frederik Pohl, Vernor Vinge, Kim Stanley Robinson. Mizând pe combinaţia rezultată în urma întâlnirii dintre proză, publicistică şi eseu de popularizarea ştiinţei, antologia realizată de Hery Gee oferă o nuanţată incursiune în viitor şi multe teme actuale de gândire.

Şi cum privirea în viitor înseamnă, inevitabil, şi întoarcere în trecut, Editura Anticipaţia aduce pentru prima oară la îndemnâna cititorului român straniul univers al lui Nikola Testa, unul dintre cei mai importanţi inventatori ai sfârşitului de secol XIX şi începutului de secol XX. Ficţiune cu valenţe biografice, „Tesla. Portret între măşti“(foto) de Vladimir Pištalo, volum în curs de apariţie, trasează liniile unui destin într-un roman în care inteligenţa şi sensibilitatea se pun în lumină reciproc.

Sursa: Adevărul.ro.

Autor: Ionela Roșu