Fiecare dintre noi are un talent ascuns care strălucește cel mai bine atunci când lucrăm cu lucrurile care ne fac cea mai mare plăcere. În fiecare birou tencuit de cuvinte și cărți proaspăt scoase din tipar, se ascund persoanele din spatele fiecărei cărți care a ajuns vreodată la voi în bibliotecă. Cu o cană de cafea alături, un pisic sau un cățel, și zumzăitul tastelor de la calculator pe fundal, se lucrează cu spor la noile cărți.

Și deschidem ușa și să cunoaștem echipa Nemira.

Care sunt provocările cu care se confruntă și ce înseamnă, de fapt, să lucrezi într-o redacție dintr-o editură? Cine sunt ei în afara jobului?

Dragi cititori, sperăm că v-ați așezat într-un loc confortabil, pentru că editura Nemira este gata să vă arate oamenii din spatele cărților care ajung la voi.

Book Insider este o serie de mini-interviuri în care colegii din redacție povestesc cum se lucrează o carte și care este, de fapt, „viața” ei.

Haideți să o cunoaștem pe Oana Ionașcu, redactor coordonator Orion , căreia i-au trecut prin mână nenumărate cărți și mulți traducători au „crescut” sub ochii ei, devenind cunoscuți și căutați.

Cum arată o zi de lucru pentru tine?

Mă trezesc cu noaptea în cap, îmi fac prima cafea și deschid laptopul. Dimineața se lucrează cel mai bine – aer curat, fără gaze de eșapament, în cântecul neobosit al mierlelor. Pe măsură ce orele înaintează, randamentul scade. Spre sfârșitul programului ajung uneori să citesc un pasaj, să intuiesc că e ceva în neregulă cu el, dar să nu văd deloc hiba. De multe ori îmi apare în vis rezolvarea, deși visul nu are nicio legătură cu cartea.

Care sunt momentele în care te simți fericit(ă) că ai ales această meserie?

Nu pot spune că sunt fericită că am ales această meserie. Fericirea este un cuvânt greu. Dar pot spune cu mâna pe inimă că mă bucur de alegerea făcută. Mai ales când întâlnesc combinația perfectă: subiect interesant + autor minunat + traducător excelent.

Ce este cel mai dificil în ceea ce faci?

Dacă faci cu pasiune această meserie, nu o poți considera dificilă. Bineînțeles, există momente în care te confrunți cu probleme sau cu dileme. De exemplu, dacă autorul dă o informație greșită, nefiind vorba de interpretare, ci de ceva prezentat ca certitudine, este dificil să dregi busuiocul. Nu dă bine pentru el să pui un [sic!] și o notă explicativă în care să-l corectezi pe autor.

Să redactezi/paginezi înseamnă să fii plătit(ă) ca să citești? Dacă da, ar fi probabil mulți amatori!

Meseria de redactor nu presupune doar o simplă citire. Presupune confruntare cu originalul (în cazul traducerilor), muncă de cercetare, cunoștințe temeinice de limba română și limba în care e scris originalul, cunoașterea contextului istoric la care face referire cartea, dar și o răbdare de fier, mai ales dacă unele traduceri nu au fost prea inspirate.

O amintire profesională prețioasă: un moment, o persoană, o carte.

Am multe amintiri frumoase din toți acești ani, începând cu primirea cu brațele deschise care mi s-a făcut la intrarea în editură. În facultate am citit aproape toate cărțile din sfera filosofiei politice sau din colecția Totem apărute la Nemira și îmi spuneam „cum ar fi să-mi încerc norocul?”. Și mi-am încercat norocul, dar la câțiva ani după absolvire, trimițându-i doamnei Nicolau un e-mail cu subiectul „Un minut pentru un CV“. De la acel minut a pornit aventura mea. Am cunoscut și am lucrat cu mulți oameni minunați, cu unii dintre ei legând chiar prietenii frumoase (o amintesc aici pe Ruxandra Toma, traducătoarea prin excelență a lui Stephen King). Dacă ar fi să aleg cărțile care m-au marcat sau care mi-au atins o coardă sensibilă, atunci ele ar fi Dune a lui Frank Herbert, Masele și puterea a lui Elias Canetti și Eleganța ariciului a lui Muriel Barbery.

Tweet