Maximă concentrare, vă rog! Marţi, 2 februarie, este ziua lecturii neconvenţionale. Editura Nemira va participa la un eveniment prin care se promovează lectura în locurile publice. Proiectul se numeste Lecturi urbane, este organzat de asociaţia civika.ro şi se află la cea de-a cincea ediţie.
Ce se întâmplă mai exact? Păi se adună cine doreşte, cine pofteşte (deci vă aşteptăm pe toţi dacă se poate) pentru o plimbare cu metroul în timpul căreia toţi voluntarii participanţi la eveniment vor citi şi vor împărţi cărţi celor din jur. Am fost informată că este extrem de distractiv…
Nemira va dona zece cărţi din diverse colecţii, inclusiv titluri din ultimele apariţii publicate de editură.
Printre cei care vor mai participa la acest eveniment se numără şi omul de radio Mihai Dobrovolschi, omul de litere Vasile Ernu şi omul de publicitate Bogdan Naumovici.
Ne vedem marţi, 2 februarie, la orele 19.00 pe peronul de la staţia de metrou Unirii 1?
Tweet
Jen, daca esti asa de maleabila sa citesti in orice conditii, te invidiez, eu nu sunt asa o persoana, pot citi cu tv. deschis, chiar nu ma deranjeaza deloc dar ca sa citesc in metrou, troleibuz, tramvai imi este peste mana nu cred ca as reusi si chiar daca as incerca ar fi mai mult o spoiala de citit decat o lectura captivanta.
Pentru a citi ceva in mijl. de transport cred ca m-as limita la un ziar, o revista.
As citi o carte in tren daca este mult de mers, dar in general prefer sa citesc acasa, intins in pat,cu ceva de rontzait, cu o cafea si un suc. Cred ca asa e idealul meu de citit.
Eu sunt unul dintre oamenii care citesc zilnic in autobuz/ tramvai/ troleu. De regula schimb 2-3 mijoace pana la destinatie si asta pentru ca fac mai mult de o ora pe drum. O ora dus, o ora intors, intr-o saptamana dau o carte de 2-300 pg doar “in mers”. Dar regula este sa nu fie o carte de domeniu. Nu am putut niciodata sa invat pentru cursuri in mijoacele de transport, nici sa citesc religie ori carti de specialitate cu teorii si argumente. O carte moderata spre buna te poate tine atras cat sa nu mai vezi/ auzi nimic altceva, nici macar cersetorii sau oamenii care te imbulzesc. Cred ca e singurul mod in care pot sa uit ca pierd atat timp din viata mea mergand si intorcandu-ma de la serviciu. Dintr-o frustrare am transformat drumul intr-un act multumit.