Ce mai citim: Arrhetonul

De numele lui Carl Gustav Jung se leagă nu numai istoria școlii de psihologie analitică, fondată de marele medic, psiholog și psihiatru elvețian, ci și moștenirea pe care a lăsat-o umanității, în termeni de teorii și interpretări asupra psihicului uman. Arhetipurile și inconștientul colectiv, studiile asupra sinelui și interpretării viselor, stdiile din sfera esotericului, toate au marcat evoluția psihologiei și toate au condus la progresele științei, așa cum le cunoaștem astăzi.

Dar cine a fost Jung omul? Se știe despre el că a ținut sub consemnul discreției o mulțime de aspecte privind viața sa personală și se mai știe că nu cu mult timp în urmă a fost publicată ”Cartea roșie” – manuscris Jungian făcut public cu o dificultate inimaginabilă.

După această carte, Jung, psihologul și individul, nu au mai fost niciodată priviți la fel, până când o autoare autohtonă, Lavinia Bârlogeanu, a făcut un pas îndrăzneț și l-a readus pe acesta în atenția publicului român în ipostaza de actor și martor al propriei vieți.

Romanul Arrhetonul sparge tiparele a ceea ce numim în mod curent ficțiune și ne prezintă povestea lui Carl Gustav Jung din perspectiva proprie a acestuia. Dincolo de mormânt, ca să parafrazăm un titlu celebru ce îi aparține lui Mark Twain, Jung ne vorbește, la persoana I, despre viața sa, despre oamenii pe care i-a întâlnit, despre momentele care i-au influențat viața, despre cercetările sale, proiectate în rutina lui de zi cu zi și, mai ales, despre acele cotloane ale vieții lui intime, rămase mult timp neexplorate.

Citește mai mult pe ziare.com

Autor: Andreea Sterea

Lasă un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *