Dintre toate modurile în care poate avea loc primul contact al omului cu civilizațiile extraterestre, există unul ce pare să le întreacă în subtilitate pe toate. Și poate tocmai de aceea este cel mai cumplit. Acela în care lucrurile nu se relevă de la bun început, într-o explozie de ființe cu antene pe post de urechi și trompete în loc de nas (apanaj al kitsch-ului, fie el literar sau cinematografic), ci tocmai invers, printr-o absență cu atât mai teribilă cu cât creațiile acestei civilizații stau mărturie pentru geniul unor constructori de negăsit.

Exact acesta este motivul pentru care, citind Rendez-vous cu Rama, înțelegi de ce Arthur C. Clarke este un mare autor. Iar restul cauzelor care fac această carte una pe care nu poți s-o lași din mână, nu întârzie să se arate: ritmul povestirii, atât de bine gradat încât niciodată nu afli mai mult decât ce trebuie, lăsându-te să vrei mai mult cu fiecare capitol care trece; detaliile absolut spectaculoase ale universului extraterestru cilindric care este Rama, amănuntele structurale care te fac să te întrebi: dacă așa arată cărțile lui Clarke, cum ar fi arătat clădirile proiectate de el?; și, nu în ultimul rând, presiunea imensă pe care o exercită același Rama asupra personajelor și, automat, a relațiilor dintre ele, ceea ce te duce cu gândul la faptul că această carte ar putea fi în cele din urmă un SF psihologic.

Toate acestea culminând în cele din urmă cu următorul verdict: romanul în cauză transcende genul literar căruia îi aparține, asemeni tuturor cărților SF antologice.

Dacă am reușit să vă facem curioși fie și numai cu atât, înseamnă că sunteți gata să aflați mai multe la timpul potrivit, exact în stilul în care povestește marele Clarke: luni, 30 iunie, de la orele 19.00 ne întâlnim cu Rama la Clubul de lectură Nemira, alături de participanții săi extraordinari. Iar în concluzie, ce s-ar putea spune? Poate doar să ne exprimăm speranța că undeva în acest univers uriaș, există cu adevărat un Rama. Sau, altfel spus, că dacă n-ar fi existat, Rama trebuia inventat.

Dar nu de altcineva decât de Arthur C. Clarke.