[Interviu cu Mark Lawrence] Răzbunarea este o ştiinţă sau o artă?

Mark Lawrence s-a alăturat autorilor colecției Nautilus Fantasy cu o serie grimdark fantasy despre trădare și magie neagră, cu un protagonist excepțional, clasificat atât ca antagonist/villain, cât și ca antierou, chiar de către autorii Nemira! Dacă Joe Abercrombie, George R.R. Martin și Peter V. Brett se regăsesc printre autorii tăi preferați, Prințul spinilor, primul volum din seria Imperiul Fărâmițat, nu ar trebui să îți lipsească din bibliotecă!

marklawrence

Există un autor despre care poți afirma că ți-a influențat stilul?

Nu am un răspuns bun la această întrebare pentru că nu sunt conștient de influențe, deși sunt conștient că ele există.

La un moment dat, am recitit câteva povești de proză scurtă pe care le-am scris în perioada în care citeam foarte mult Stephen King. Am remarcat influența lui abia după câțiva ani. George R.R. Martin mi-a retrezit interesul pentru fantasy și mi-a deschis ochii la multitudinea de posibilități pe care le aveam la îndemână, dar stilul meu nu este asemănător cu al lui, deci nu știu dacă pot să spun că m-a influențat, în sens tradițional.

Influența este un concept amuzant. Mulți cititori mi-au spus că trilogia Imperiul fărâmițat le amintește de Firefly sau de seriile lui Joe Abercrombie. Nu m-am uitat la Firefly și (încă) nu am citit nicio carte scrisă de Joe.

 

Abordarea ta în ceea ce privește scrisul este foarte diferită în comparație cu cea a altor autori ai genului fantasy. Nu plănuiești acțiunea din timp și te lași condus de poveste și de personaje. Rămâi la fel de surprins de ce se întâmplă de la începutul până la sfârșitul paginii ca orice cititor. Ți-ai dorit vreodată să îți planifici povestea din timp?

M-aș simți mai în siguranță dacă aș ști în ce direcție se îndreaptă povestea, mult mai încrezător, de la început, că voi scrie un roman care îi va ține atât pe editori, cât și pe cititori fericiți. Dar, dacă aș avea un plan, nu aș mai scrie cu același entuziasm. Prefer să citesc cărțile în care protagoniștii domină acțiunea, unde eu sunt implicat în activitățile și ambițiile lor.

 

Consideri că acest stil fluid și imprevizibil te face mai puțin vulnerabil în fața „agoniei” de a scrie un roman perfect, agonie ce îi poate împiedica pe anumiți autori să își finalizeze cărțile? Cum ar fi George R.R. Martin cu Winds of Winter?

Nu sunt un perfecționist. Mă uit la ceea ce am scris și nu văd nicio cale prin care aș putea să aduc îmbunătățiri. Când fac modificări, rezultatele finale îmi plac mai puțin. Nu spun că primul manuscris este perfect, nici pe departe, dar încerc să explic cum lucrez. Nu sunt nici un gânditor. Și nu există cartea perfectă. Toate cărțile care au fost scrise vreodată, având și un număr rezonabil de cititori, au primit recenzii pe Goodreads de o stea de la persoane care le-au detestat cu o furie incandescentă. Nu pot să recunosc un roman perfect. Sunt mulțumit de ce scriu. Este suficient pentru mine.

 

Ai fost vreodată tentat să abordezi un gen literar diferit? Dacă da, ce gen de literatură ai avea în plan?

Niciodată nu mi-a fost clar ce reprezintă literatura young adult. De fiecare dată când am întrebat dacă este mai puțin sofisticată sau dacă nu permite folosirea injuriilor, a conotațiilor sexuale sau a abordărilor mai întunecate, mi s-a spus că este și că permite. Atunci… ce o reprezintă? Vârsta protagonistului? Se pare că nu, ținând cont că Jorg este un adolescent aproape pe durata trilogiei Imperiul fărâmițat. Nu știu. Este o decizie de marketing luată de editori. Aș fi încântat să scriu o carte și să o vând drept YA, iar vânzările să fie de zece ori mai mari, atât timp cât pot să scriu orice îmi doresc.

Sigur că nu am nicio obiecție în a scrie o distopie cu un protagonist tânăr. Vă rog să începeți imediat să îmi umpleți găleata cu bani.

 

După atât de multe romane publicate, simți că ideile îți vin mai ușor acum?

Ideile întotdeauna mi-au venit ușor, așa că niciodată nu le-am considerat drept una dintre problemele „comune” ce apar atunci când scrii o carte. Nu îmi dau seamă dacă vin mai „ușor acum” față de mai „ușor atunci”! Ideea este ca atunci când un sculptor are o bucată imensă de marmură și azi se decide „Voi sculpta o femeie tânără cu mâinile ridicate deasupra capului” sau „Acesta o să fie un războinic călare”. Partea asta este simplă. Să iei ciocanul și dalta și să ajungi la statuia unui războinic călare… aici este partea dificilă.

 

Crezi că vei fi vreodată nevoit să accepți una dintre multiplele oferte primite în care cititori sunt dispuși să îți ofere povestea lor extraordinară, tu să o scrii, urmând apoi să împărțiți veniturile 50%-50%?

Mă îndoiesc. Îi încurajez să își scrie singuri poveștile și să se bucure de 100% din venituri.

 

Ești foarte activ în mediul online. Au existat regrete, momente în care te-ai gândit „Mi-aș fi dorit să fi avut tastatura blocată și să fi stat departe de mouse”?

Nu neapărat. Niciodată nu am avut intenția să mă prezint drept o persoană perfectă în mediul online. Mă plictisesc când văd autori care se comportă ireproșabil și nu îndrăznesc să își facă adevăratele păreri cunoscute. Investesc timp în social media pentru că îmi place și împărtășesc tot ce gândesc. Toți au momente de regret, mai ales după zeci de conversații, dar eu niciodată nu mi-am schimbat abordarea. Și nici nu am să o fac.

2 Commentarii

  1. Anca 20/08/2018 Reply
    • Nemira 29/08/2018 Reply

Lasă un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *