Interviu John Scalzi: autorul Războiului bătrânilor despre publishing, science-fiction şi Young Adult

Aşa cum ştiţi, toamna aceasta science fiction-ul revine în forţă la editura Nemira prin seria Războiul bătrânilor semnată John Scalzi. Ceea ce se ştie însă mai puţin la noi este amploarea pe care o are acest autor în Statele Unite ale Americii: de curând el a semnat un deal cu editura Tor în valoare de 3,4 milioane de dolari. În schimbul acestora, John Scalzi ar urma să publice un număr de 13 cărţi în următorii 10 ani. În continuare, câteva fragmente din interviul pe care acesta l-a acordat recent în Washington Post:

R: Unul dintre cele mai interesante trenduri în cultura pop, din care faci parte, sunt contractele pe termen lung sau foarte lung care îi solicită pe autori pentru o serie mai îndelungată. Mă gândesc, spre exemplu, la Universul Marvel, care le cere actorilor să semneze contracte ce se întind pe durata a nouă producţii. Dincolo de stabilitatea financiară şi profesională pe care ţi-o oferă un astfel de deal, ce înseamnă pentru viaţa ta creativă să-ţi iei un astfel de angajament?

JS: Ca să fie clar, eu am fost cel care s-a dus la ei ca să le spună că vrea un contract pe termen lung şi nu invers. Şi ce este mai interesant, unul dintre lucrurile cele mai plăcute în relaţia mea cu cei de la Tor a fost că de fiecare dată când m-am dus la uşa lor să le spun că am terminat o carte, ei au zis – perfect, o luăm! Deci interesul lor în mine funcţionează mai degrabă în direcţia în care eu creez ce mă interesează, spre deosebire de o situaţie în care ei m-ar forţa să fac un lucru sau altul. Cu siguranţă că îşi doresc să propun lucruri pe care publicul deja le apreciază, cum ar fi Războiul bătrânilor, dar libertatea de a-mi asuma riscuri în ce priveşte creaţia este parte din deal.

R: Unul dintre aspectele acestui deal asupra căruia ai oferit răspunsuri este motivul pentru care preferi să rămâi alături de un publisher tradiţional în loc de a merge pe calea self-publishing-ului. Ai menţionat avantajul de a avea pe cineva care să se ocupe de producţie, precum şi de aspectele promoţionale în ce priveşte lansarea unei cărţi. Dar ce ne poţi spune despre editare? Crezi că promotorii self-publishing-ului tind să subevalueze editarea?

JS: Nu cred că subevaluează editarea şi asta poate pentru că, până la un punct, este insesizabilă pentru consumatorul final. Editarea cu adevărat bună nu este ceva ce vei observa din simplul motiv că nu eşti acolo ca s-o admiri. Cu alte cuvinte, dacă editarea este de calitate, ceea ce se întâmplă este că te bucuri de poveste sau admiri pur şi simplu proza. Asta este treaba editorului: să-l pună pe autor într-o postură bună. Şi este destul de greu să cuantifici asta de o manieră semnificativă celor care nu lucrează în mod frecvent cu editori.

Dar partea esenţială a acestui subiect sunt cei care se uită la textul tău pentru pentru prima oară. Ei sunt cei care îţi arată lucrurile pe care nu le vezi pentru că eşti prea aproape de el. Ei sunt cei care te pot ajuta să faci ping-pong de idei. Ei sunt cei care vor deveni avocaţii poveştii chiar dacă asta înseamnă să pledeze pentru ea în faţa ta, ca să te scoată de pe o rută creativă nesemnificativă, sau poate ca să te oprească să supraevaluezi un aspect care nu funcţionează în poveste. Ei sunt avocaţii cărţii. Ei sunt avocaţii poveştii pe care vrei s-o spui.

Crede-mă, sunt un autor cu un ego la fel de mare ca al oricărui altuia. Chiar sunt încrezător în faptul că viziunea mea asupra poveştii este întotdeauna cea corectă. Dar un editor bun îţi poate arăta că perspectiva ta este neclară şi ceea ce îi trebuie poveştii tale este fie, uneori, o mică schimbare, fie alteori o reparaţie capitală. Dar rezultatul final e acela că te uiţi la cartea finalizată şi spui Asta e ceea ce am vrut de la început.

R: Sunt curios să ştiu mai multe despre evoluţia ta spre zona de ficţiune Young Adult. Atât science-fiction-ul cât şi YA sunt genuri marginalizate care au creat o breşă şi care au luptat mult pentru a fi respectate în anii precedenţi. Există lucruri pe care le-ai învăţat experimentând cu genul din care provii şi care te-au făcut curios în legătură cu celălalt? Şi există lucruri pe care ai vrea să le încerci în YA care nu păreau posibile în genurile în care ai lucrat anterior?

JS: Dacă genul Young Adult e marginalizat înseamnă că toţi ar trebui să fim, pentru că e un motor foarte puternic pentru industria de publishing. Dar unele dintre cărţile cele mai marginalizate sunt cele de romance, care reprezintă literalmente 40% din industrie. Este cel mai însemnat lucru din publishing şi totuşi sunt atât de mulţi oameni care îl desconsideră.

În ceea ce priveşte Young Adult-ul, lucrurile sunt similare. Şi cu science fiction-ul lucrurile stau similar. Nu ştiu dacă pentru mine science fiction-ul a condus la vreun oarecare interes în ce priveşte genul YA. Întotdeauna am avut o preocupare pentru a face ceva în zona asta. Doar că nu întotdeauna există timp pentru aşa ceva. Iar dacă există un lucru pe care îl fac fanii science fiction în detrimentul lor în ce priveşte YA, este să spună ceva de genul: Ei bine, o să scriu science fiction şi o să pun un puşti drept protagonist şi atunci va fi YA. Şi poate că privind lucrurile simplist, e adevărat. Dar de fapt nu este cazul, pentru că vorbim despre o piaţă complet diferită, cu o dinamică diferită şi cu un cu totul alt mod de a vinde, deci este o greşeală.

Interviul complet poate fi citit aici. Şi nu uitaţi că o adaptare a seriei Războiul bătrânilor este în lucru.

Scalzi 600p400

Lasă un comentariu

Your email address will not be published.