Interviu: Naomi Novik despre „Aleasa Dragonului” şi basmele copilăriei

Naomi Novik
Naomi Novik, cunoscută pentru seria Temeraire, revine cu un nou roman, Aleasa Dragonului!

Agnieszka își iubește satul, pădurile și râul strălucitor, aproape de care pândește însă o prezență malefică. Singurul ajutor poate veni din partea Dragonului, dar prețul lui este unul îngrozitor: o fată pe care să o țină prizonieră zece ani în Turnul său. Agnieszka și ai ei știu că o va alege pe draga ei prietenă, frumoasa, grațioasa și curajoasa Kasia. Și nu o pot salva. Numai că Dragonul va face altă alegere.

Romanul a câştigat trei premii importante în 2016: premiul Nebula pentru cel mai bun roman, premiul Locus pentru cel mai bun roman fantasty şi premiul Mythopoeic. De asemenea, a avut o nominalizare la premiul Hugo pentru cel mai bun roman.

În continuare vă invităm să citiţi un interviu Naomi Novik despre Aleasa Dragonului.

Cum a fost să scrii romanul Aleasa Dragonului faţă de o serie, precum Temeraire?

Ce mi-a plăcut când scriam Aleasa Dragonului a fost că mergeam către un final. Cred că finalurile sunt foarte importante. Ar trebui să transforme ce a fost înainte şi să ofere un sfârşit satisfăcător.

Personal, vreau să am finalul unui proiect înainte să îl public. Foarte des, ca scriitor, ajung la finalul unei poveşti şi abia atunci îmi dau seama ce a fost totul. Sunt mulţi scriitori care plănuiesc o carte înainte să o scrie, dar, dacă fac asta, îmi pierd inspiraţia. Îmi place să descopăr totul pe măsură ce scriu.

Aleasa Dragonului se bazează pe multe romane fantasy şi basme pe care le iubeam în copilărie, dar într-o nouă abordare. Te-ai gândit la aceste poveşti în timp ce scriai? 

Bineînţeles. Mama mea îmi citea în copilărie basme poloneze. Multe dintre ele se regăsesc în Aleasa Dragonului, alături de câteva basme englezeşti. În multe feluri, este o îmbinare a celor două culturi.

Povestea se petrece undeva în Polonia medievală. Au existat anumite evenimente istorice care au servit ca inspiraţie?

Da. M-am inspirat din legendele fondatoare ale Poloniei. Capitala, Kralia, este bazată pe Cracovia, iar unele personaje sunt inspirate de regi polonezi.

Când am scris seria Temeraire am încercat să ofer un anume realism şi să existe o acurateţe istorică, astfel încât, elementele fantastice, dragonii, să pară organice. Pentru Aleasa Dragonului, am vrut un aer de basm. Am evitat intenţionat să cercetez prea mult sau să ancorez povestea într-un anume timp sau loc pentru că, pentru mine, cartea are loc într-o versiune a Poloniei care exista în mintea mea când aveam 5 ani – un loc imaginat, care nu există, dar era real pentru mine în copilărie. Am încercat să păstrez acea magie – o lume fără contururi clare, exact ca la acuarele.

Unul din elementele frumoase din carte este prietenia dintre Agnieszka şi Kasia. Pare a fi un element central pentru poveste.

Şi chiar asta am intenţionat! Aleasa Dragonului a fost scrisă ca un roman pentru oameni mari, dar are, evident, elemente young adult. Un fir narativ comun în romanele YA este ca protagonista (o fată obişnuită) să se afle în rivalitate cu o fată evident populară şi frumoasă, ceea ce duce mereu la invidie. Dar acela nu este un model de prietenie între fete pe care eu l-am avut vreodată. Invidia între prieteni este reală şi am încercat să păstrez asta în relaţia lor, dar, în cea mai mare parte, invidia este mai puţin importantă ca iubirea, respectul şi puterea pe care le găsesc în prietenii mei.

Am vrut ca relaţia dintre Agnieszka şi Kasia să nu fie una simplă, în care Kasia să fie izolată şi văzută bine doar pentru că e populară. Kasia este populară dintr-un anumit motiv – chiar este minunată, iar Agnieszka chiar o iubeşte. În acelaşi timp, asta nu înseamnă că Agnieszka nu e minunată în felul ei.

Am vrut să mă concentrez şi pe rădăcinile Agnieszkăi. În multe basme există o fată care ajunge izolată, ruptă de familia ei, de prieteni şi de casă. Eroina îşi lasă în urmă propria viaţă, precum o crisalidă, pentru a porni într-o aventură. Nu am vrut acel model. Am vrut ca Agnieszka să îşi păstreze rădăcinile. Aşa că ea luptă pentru asta. Se întoarce într-un fel care nu o diminuează ca erou şi prin care nu renunţă la puterea ei. În felul acesta, dragostea Agnieszkăi pentru Kasia reprezintă şi legătura ei cu familia şi cu vechea viaţă.

Sursă interviu: Porter Square Books

Lasă un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *