Image by Indiewench via FlickrZilele astea am fost racit asa ca am tot stat cu nasul in carti. Nu radeti, nu ca sa-l suflu 😀 , ci am citit una, alta. Asa mi-a venit intrebarea: “De ce am citi romane de dragoste?”. Stiu, nu e o intrebarea prea desteapta, dar eram racit si alta formulare nu am gasit.
Primul raspuns care mi-a venit in minte a fost “De nefericiti”. Cine iubeste si este iubit nu mai are el chef sa rasfoiasca carti despre fericirea sau nefericirea altora. Isi traieste fericirea proprie si gata. Ar rezulta ca cei fericiti nu citesc carti de dragoste? Nu stiu.
Stiu insa ca o carte buna reprezinta expresia unei experiente autentice (las pe fiecare sa dea propriul sens al “autenticitatii”). La fel, fiecare alege ce va face cu aceasta felie de viata impartasita de autor. Sunt carti care imi plac foare mult, dar nu ma influenteaza. Sunt carti care ma deranjeaza dar ma obliga sa le iau in seama. O carte care impartaseste o experienta autentica a iubirii este o carte care, zic eu, merita cautata. Eu am gasit cateva, dar nu vreau sa dau exemple: fiecare are cautarile lui.
Ce pot sa fac insa este sa va invit sa cautati 🙂 De aceea, promotia lunii februarie se numeste simplu “Iubire, Iubire…” si reprezinta o invitatie la lectura pentru a gasi acele experiente de care vorbeam mai sus.
In promotie au intrat carti din mai multe colectii: Nemira Damen Tango, Bonton si Babel. Pe toate le gasiti sub un singur link, toate cu 35% reducere.
Recenziile dedicate acestor titluri in perioada 2-15 februarie sunt recompensate cu o carte cadou. Recenziile pot fi publicate pe blogul personal sau le trimiteti la noi pe editor[at]nemirabooks.ro pentru a aparea pe blogul cititorilor nostri, nemirabooks.ro.
Nu-mi mai ramane decat sa va urez “Spor la lectura!”.
Tweet
@Silviu Toma
Am aceeasi problema cu o recenzie (“Jocul lui Ender”) la care nu am primit cuponul de reducere. Multumesc.
[…] au nişte promoţii foarte drăguţe în perioada asta, sunt cărţi bune la preţuri reduse. Iar forumul Nemira oferă şi cărţi pentru scriitorii de recenzii. […]
@Silviu Toma-cind putem face precomenzile pe site?
@Rasvan
Da-mi linkul la recenzie.
@voicunike
Azi, cel tarziu maine vin si preturile. Atunci se vor putea comanda.
@Silviu Toma
http://www.nemirabooks.ro/orson-scott-card-jocul-lui-ender-5
Multumesc pentru raspuns.
Pentru ca apreciez ideile dvs., imi permit sa va intreb ce parere aveti despre literatura fantasy ?
Mie imi place, sunt un fel de basme muuuuult mai lungi, pentru adulti (cred:))si intotdeauna cu happy-end. Si fara sfortarile nenaturale ale unor autori de alte genuri de a-si supra-chinui afectivitatea pentru a produce efecte “cosmice”.
PS. “Ca si in viata, tot citind nu ai cum sa nu intri intr-o poveste de dragoste” – pai, atunci devine cam periculos sa tot citesti 🙂
@Dan
Eugen Simion il intreaba pe Marin Preda intr-un interviu din ’68 daca intamplarile din Morometii sunt reale. Marin Preda spune foarte simplu, cred ca reproduc exact “imprejurarile sunt fictive, sentimentele sunt adevarate”.
In basm, ca si in literatura fantasy imprejurarile sunt supranaturale, adica nu respecta logica legilor naturale (poate sa ploua invers, omul se tranforma in musca etc.)
Cata vreme aceste imprejurari sunt folosite pentru a sublinia/intari sentimentele desfasurate in scrierea respectiva, este ok. Daca sunt folosite doar pentru a face parada de imaginatie iar sentimentele nu trec mai departe de o clasica opozitie bine-rau cu happy-end, atunci e o problema. E ca atunci cand mergi la teatru, decorurile sunt fabuloase, dar actorii joaca penibil, nu trezesc nici o emotie. Decorurile devin inutile.
Ma intorc la Marin Preda si dupa el spun, imprejurarile pot fi oricum si dupa voia scriitorului (adevarate, fantasy, documentar etc), sentimentele sa ne uimeasca si sa ne transforme.
John Barth in Himera transforma un basm in scriere postmoderna. Reuseste astfel sa pastreze magia basmului intr-o povestire de secol XX.
Multumesc pentru raspuns. Intr-adevar, ceea ce bucata de literatura ne face sa simtim este ceea ce ne atrage sau respinge, indiferent de punerea in scena. Cred, de fapt, ca asta e o regula generala, in relatia cu tot ce ne inconjoara . Comparatia cu decorul piesei de teatru este foarte relevanta. Multumesc si pentru cuvintele lui Marin Preda – pentru mine sunt aproape socante.
Am facut parte pe vremuri dintr-un cenaclu literar – (aproape) nici una dintre persoanele cu care discutam nu erau atat de clare. Te buimaceau si enervau cu amalgamul de aforisme, metafore, citate, paralelisme, credeam ca in general cei care au de-aface cu cantitati mari de literatura si mai ales daca au si o educatie scolara in consecinta sunt niste lunatici. Si ca multi dintre ei vor doar sa impresioneze. Eu am formatie reala, am citit intotdeauna doar din pasiune, de multe ori literatura este un refugiu – chiar m-am intrebat daca chiar exista dependenta de citit. O zi frumoasa si ploioasa !