Dimineață. Aglomerație, oameni întristați, animați doar de conflictul iscat de alegerea geamului care trebuie închis. Să nu uităm de moraliștii care îți spun ce ușă poți folosi dacă urci sau cobori. Ai găsit un loc liber. Raiul pe pământ! Acum poți deschide cartea din geantă pentru a călători cu ochii minții… departe. Seară. Tot oameni triști, dar mult prea obosiți pentru a se lua la harță. O altă pagină captivantă, citită în timp ce stai în picioare, că nu mai găsești loc. Au fost zile în care aproape că uitam la ce stație să cobor. Era vina unor autori ce îmi acaparau toate gândurile și mi le duceau în alte spații culturale. Iată lista vinovaților:

Noi, ceilalți, de Stephane Audeguy, dezvăluie fațetele unui continent plin de suferințe. Este Africa în toată frumusețea și mizeria ei. De la peisajele și culorile fascinante până la maghernițele din mahalaua pierzaniei, din inima tribului până în barurile de reggae este un drum amețitor și periculos, demn de a-ți capta atenția.

Locatarul himeric, de Roland Topor, îți dă fiori și îți arată fața morbidă a unor vecini intoleranți, de care are parte și protagonistul. O amintire subtilă a rasismului atroce.

Înainte de bărbați, de Nina Bouraoui, îți dezvăluie o scriitoare capabilă să redea emoțiile adolescenței prin îmbinări de cuvinte menite să îți răscolească memoria. Fragilitatea și interdicțiile se topesc în experiențe ivite o singură dată în viață.