Din ce în ce mai multe edituri din România se luptă pentru a obține permisiunea de a traduce eseuri și jurnale de călătorie inspirate de cultura japoneză. Și au de unde alege. În Japonia, subiectele răsar de oriunde. Din cultura underground, din trecutul glorios sau din rămășițele unor manifestări artistice devenite embleme. Kimonoul, ritualul ceaiului și gheișa imortalizată în stampele inspirate din forfota cartierelor de plăceri au năvălit peste imaginația europeanului, dar și a cărturarului nipon.

Când vreau să aflu informații despre cultura niponă, prefer cărțile scrise de un japonez. Așa am dat peste Cartea ceaiului. Autorul sau, Okakura Kakuzo, s-a încăpățânat să îndrepte atenția occidentalilor asupra unei țări izolate până în epoca Meiji. Este meritul său dacă japonezii n-au mai fost considerați barbari și ciudați. Istoria complicată a ritualului născut din prepararea și servirea ceaiului atrage atenția asupra unei culturi enigmatice și complexe. Urmările publicării acestui eseu? Imitația, mai mult sau mai puțin reușită, a gesturilor calculate menite să însoțească dorința de a savura un ceai. Între timp au apărut ceainăriile și în Europa, au devenit anexele unor librării dornice să gâdile simțul estetic al clienților și locuri de refugiu din calea unui oraș gălăgios.

Cartea ceaiului a fost cea mai bună reclamă pentru Japonia, mai puțin cunoscută în secolul al XIX-lea. Între timp, japonezăriile s-au înmulțit. Au apărut și kitschuri, dar și copii reușite ale obiectelor japoneze. Sarinagara nu este o vază, frumos decorată, o stampă sau un evantai luat ca suvenir. Este replica unui scriitor francez tentat sa meargă în căutarea simbolurilor culturale uitate. Este răspunsul care mă face să am încredere și în autorii europeni, atunci când scriu despre Japonia. Philippe Forest  are curajul de a vorbi despre emblemele nipone în mijlocul unor cititori luați pe nepregătite de sensibilitatea și de obiceiurile imortalizate în romanele japoneze.

O fi la modă stilul japonez. Faci parte din rândul lumii dacă mănânci sushi într-un decor minimalist. Totuși, moda poate avea descoperirile ei bune. Ajungi să citești și Cartea ceaiului. Dacă te sperie stilul clasic, încearcă o adaptare modernă a Japoniei și ia-ți Sarinagara dacă mai dai pe la ceainaria improvizată într-o casă veche.