Oliver Kuhn, Alexandra Reinwarth, Axel Froelich – Adevărata enciclopedie a prezentului (traducere de Mihai Marian, colecţia Bonton)

E drept, lumea e cu fundul în sus. Cu totul. Şi, evoluţie relativ recentă, posteriorul respectiv e complet gol. Dar nu e cazul să ne alarmăm: aşa au stat lucrurile dintotdeauna. Pe parcursul istoriei omenirii, toga a fost înlocuită de corset, în locul lui ne-am ales cu fusta mini, sub care se ascundeau chiloţii tanga, iar astăzi… mai există ceva de ascuns?

Situaţia e totuşi în parametrii normali de funcţionare: fiecare epocă s-a deplâns ca fiind terminală, cea mai decadentă care a făcut vreodată umbră pământului. În plus, specia umană beneficiază de o întreagă categorie de vârstă al cărei hobby principal îl reprezintă consternarea în faţa vremurilor contemporane, care, mai sucite şi mai destrăbălate ca acum, nu au fost niciodată! Îi ştiţi bine, cu toţii avem cel puţin un bătrân în familie. (În caz că nu aveţi, grăbiţi-vă: sunt la REDUCERE!)

Nu are rost să o negăm: trăim într-o lume nebună, nebună, nebună. Adeseori ridicolă, un pic destrăbălată, nu fără o doză bună de prostie, ceva vulgaritate şi niţel scandal, dar, cu toate acestea, „viaţa e frumoasă”. Profeţii pierzaniei nu mai au astăzi nici o şansă să se facă auziţi. Lumea va fi în continuare la fel de nebună, ca ieri, ca azi, ca mâine. Diatriba fiind atât mioapă, cât şi sterilă, râsul reprezintă singura noastră salvare. (Auto)ironia lucidă dar detaşată, pasul uşor şi sprinten al spiritului vesel sunt armele noastre cele mai de preţ.

Iar Adevărata enciclopedie a prezentului e o adevărată sală de arme: o oglindă sinceră şi inteligentă, ironică şi un pic caricaturală a epocii prezente. O enciclopedie riguros structurată dar neserios de incorectă politic, ce nu iartă nimic.

Tot ce suntem, aşa cum suntem: cele mai delirante, dar deosebit de actuale, manifestări ale vremurilor noastre – de la A la Z. Cum bine spune textul de pe coperta a patra: „Bun-venit în generaţia tatuaj! Remake-uri şi reality show-uri, inimi singuratice şi maniaci de sudoku, bucătari cu buză de iepure şi top-modele cu silicoane. Ca şi cum viaţa nu ar fi oricum suficient de grea, suntem bombardaţi zilnic cu toţi idolii falşi, uneori amuzanţi, alteori absolut rudimentari.” Cel mai „tare” şi mai „adevărat” ghid al generaţiei i-pod (şi al părinţilor ei).

În încheiere, deşi ocupaţi în permanenţă cu “dă suveica, ia suveica”, vedem cu toţii prea bine că „Împăratul e gol-puşcă!”.

Ei bine, trei nemţi au şi scris o carte despre asta. Crudă şi delicioasă, diabolic de inteligentă, dar deosebit de reconfortantă. Şi, dacă nu mă credeţi pe cuvânt, să vă dau să gustaţi din savuroasele machiaverlâcuri de care nu mă mai satur. Aproape că aş vrea să scoată şi o ediţie extinsă, în 32 de volume, ca Encyclopedia Britannica. Cu două mari diferenţe: nici o umbră de seriozitate, nimic în comun cu umorul britanic 🙂

***

ARMONIZARE EUROPEANĂ

Pentru a armoniza, în sfârşit, reglementările europene referitoare la umor şi pentru a le pune de acord cu prevederile Convenţiei de umor încheiate la Geneva, se relatează că domnul Günter Verheugen, comisar european, a stabilit următoarele linii directoare în vederea „Armonizării scrierilor umoristice, satirice“ şi pentru „Abordarea persoanelor, grupurilor, popoarelor, grupurilor de popoare şi firmelor care au un caracter umoristic sau care ar putea cuprinde o poantă“:
1. Sunt interzise, cu începere de la 1.1.2008, glumele cu un conţinut rasist sau xenofob. Excepţie: Roberto Blanco, deoarece, cu toată bunăvoinţa, se vede limpede că este negru.
2. Sunt interzise, cu începere de la 1.1.2008, glumele care se referă la homosexualitate.
Excepţii:
– atunci când bulangiii adoptă copii din străinătate;
– dacă nu o dau în fapt ani de zile şi, pe deasupra, mai sunt şi preşedinţi ai unui partid
liberal;
– când afirmă că ar fi lesbiene, pentru a-şi promova vânzarea propriilor CD-uri.
3. Se interzic glumele la adresa şefilor de stat. Mai ales în ceea ce-l priveşte pe moştenitorul tronului britanic, sunt interzise afirmaţiile potrivit cărora ar dori să se reincarneze în postura de absorbant sau şerveţel igienic. Interzise sunt şi comparaţiile dintre soţia lui, Camilla, şi paricopitate ori bovine. Pe de altă parte, sunt permise glumele la adresa prinţului guelf Ernst August von Hannover, în măsura în care nu aduc atingere dependenţei de droguri ori atoniei sale vezicale.
4. Sunt interzise glumele care fac aluzie la viaţa intimă a personalităţilor.
Excepţii:
– Glume care fac aluzie la invalidităţi provocate prin operaţii estetice (Legea Ohoven);
– Glume care fac aluzie la experienţe nefericite alături de prostituate (clauza lui Hugh Grant);
5. Interdicţia categorică a unor glume:
– Glumele despre Michael Jackson sunt absolute interzise, deoarece există primejdia să-şi arunce un copil pe fereastră.

***

BANDE DE ŞARLATANI NIGERIENI

Am primit de curând o veste grozavă, prin e-mail: sunt alesul unei firme nigeriene. Problema lor este transferul a trei sute douăzeci de milioane de dolari într-un cont german. Şi, iată, nu cunosc pe nimeni care să poată lua banii ăştia şi atunci m-au întrebat dacă nu ar putea să-i parcheze la mine în cont. Iar eu am destul loc în cont. Potriveală perfectă, nu? Nu sunt foarte sigur dacă, potrivit procedurii normale, se obişnuieşte să întrebi, pe e-mail, persoane total necunoscute, dacă nu ar vrea să aibă în pază vreo câteva milioane de dolari. Acum nu-mi mai rămâne decât să plătesc o mie de euro taxe de notariat şi cheltuielile de transfer ale băncii, deoarece, deşi dispun de trei sute douăzeci de milioane, nu au în buzunar echivalentul taxei de transfer bancar.
Peste zece mii de germani cad în fiecare an pradă farsei stupide a nigerienilor. Dar eu nu le port deloc pică nigerienilor.

***

BRETELE TRANSPARENTE LA SUTIEN

Sunt oricum, numai invizibile nu. Ele indică limpede că femeia care le poartă:
– ar dori să-şi ridice sânii;
– ar dori să nu observe nimeni că şi-a ridicat sânii;
– porneşte de la ideea că nimeni nu va remarca bentiţele de plastic, late de doi centimetri, sub care pielea arată ca un parizer presat.

***

CELIBATARI CARE GĂTESC

Oare mi se pare mie, ori toţi bărbaţii singuri au devenit deodată fani declaraţi ai gătitului? „Te invit la masă“ a fost înlocuit de „haide să-ţi pregătesc ceva de mâncare“. Ceea ce nu este în totdeauna o evoluţie fericită. Oriunde mă duc, tigaia intră în acţiune. Bărbaţii-bucătari vor să convingă femeile că ar fi sensibili, cultivaţi şi creativi, mereu dispuşi să facă ceva bun în viaţa lor – şi în nici un caz nu ar recunoaşte că bieţii de ei vor, terogterogterog, să şi-o tragă din nou cu cineva.

***

CHANEL, OCHELARI DE SOARE

Fără să existe vreun motiv convingător, dimensiunile ochelarilor de soare cresc mereu. În doi ani vor fi cât vizorul unei căşti de motociclist, iar după 2010, în fine, se vor utiliza ecrane protectoare de doi pe doi metri.

***

COZI RASTA

Tineri şi tinere, albi din pătura de mijloc, care se duc la coafor şi îşi comandă cozi ca ale cântăreţilor raggae, care arată de parcă şi-ar fi turnat rahat în păr. Yo man? No man!

***

FEMEI DE SERVICIU

Femeile şi bărbaţii de la toaletă (pentru simplificare, le vom numi femeile de la toaletă) au o problemă absolut esenţială. Când muncesc, adică spală pe jos sau pun hârtie igienică nouă, farfurioara, strategic plasată în faţa intrării, rămâne nesupravegheată. Şi cum nimeni nu lasă nimic dacă nu întâlneşte o privire severă, cu toţii am trăit acele mustrări de conştiinţă. Femeia de la toaletă câştigă, prin urmare, mai mulţi bani când stă cu ochii pe farfurie, decât când munceşte. Un paradox fascinant, un simbol pentru ansamblul nostru social. Nu merită să munceşti. Sistemul social provoacă apariţia mentalităţii de farfurioară. Şi societatea noastră generează femei de toaletă. Sistemul funcţionează ca o toaletă. Jumătate din populaţie pune bani pe farfurioară, şi se alege în schimb cu condiţii de tot rahatul. Cealaltă jumătate nu lasă nimic pe farfurioară şi are parte de absolut aceleaşi condiţii. Responsabilii încasează banii şi trăiesc de pe urma faptului că nu schimbă sistemul cu nimic.

***

iPOD

O invenţie meseriaşă, scula asta. Şi-au cumpărat-o până şi tipii care nu dau o ceapă degerată pe muzică. Pur şi simplu să le bâzâie ceva în urechi, cât circulă. Un fel de carte de vizită a generaţiei iPod. Calea spre viaţa modernă. Instrumentul care te ridică din mediul mic-burghez în sferele înalte ale spiritului epocii. Naveta spre zonele cool ale universului. Calea lui Iacov spre adevăratul lifestyle.

***

LOCUINŢE ÎN CLĂDIRI VECHI

„Nuu, nici nu se pune problema să mă mut într-o clădire nouă. Am locuit mereu numai în construcţii de modă veche, este o chestiune de stil personal. Desigur, ar fi bine să aibă apă curentă, rece măcar, în schimb plafoanele din locuinţa noastră se află la opt metri înălţime, unde, cu siguranţă trebuie să fie cald şi plăcut. Bineînţeles că trage puţin prin vechile ferestre duble şi prin uşă, în schimb nu mai trebuie să aeriseşti şi ştii în orice moment tot ce se întâmplă pe stradă. Am trecut prin opt spargeri, uşa nu prea rezistă, doar este un original! Iar parchetul – un vis. Dacă ridic puţin covorul, poate fi admirat. Din păcate, a trebuit să-l acoperim, altfel vecinei de jos i se fărâmiţa stucatura de pe tavan, la fiecare trecere prin încăpere. Mmmm… şi când ieşiţi de pe scară, luaţi-o mai bine în patru labe, altfel riscaţi să alunecaţi pe lemnul proaspăt spălat.“

***
MENIURI TELEFONICE AUTOMATE

Să spunem drept. Nu ne place să vorbim cu o maşinărie. Avem sentimentul că ne prostim şi ne facem de râs. Nimeni nu-i în stare să poarte cu demnitate o asemenea convorbire:
– Dacă doriţi să intraţi în legătură cu unul din specialiştii noştri, pronunţaţi UNU.
– Unu.
– Aţi spus… trei? Dacă da, pronunţaţi DA.
– NU.
– Bine, vă facem legătura cu departamentul TREI.
Apoi, repetitiv, vreme de două ore, marele succes Für Elise.
În aşteptare, am alcătuit următorul meniu pentru un serviciu telefonic:
Dacă suferiţi de obsesii sau angoase, apăsaţi fără întrerupere tasta 1.
Dacă suferiţi de personalitate multiplă, apăsaţi 2, 3, 4 şi 5.
Sunteţi paranoic? Ştim deja cine sunteţi şi ce doriţi. Nu e nevoie să apăsaţi nici un buton.
În cazul în care suferiţi de halucinaţii, apăsaţi cifra 6 de pe telefonul uriaş şi multicolor de pe balcon.
Sunteţi depresiv? Nu are importanţă pe ce buton apăsaţi, în situaţia nefericită în care vă găsiţi nu vă ajută cu nimic.
Dacă aveţi probleme cu memoria recentă, apăsaţi 8, vă rugăm.
Dacă aveţi probleme cu memoria recentă, apăsaţi 8, vă rugăm.
Dacă aveţi probleme cu memoria recentă, apăsaţi 8, vă rugăm.
Solicitanţi cu sentimente de inferioritate, vă rugăm să închideţi, liniile noastre sunt momentan rezervate pentru persoane mai importante.

***
OLIVER, JAMIE

Jamie Oliver, tată al fiicelor Poppy Honey şi Daisy Boo (numele copiilor de vedete), este rebelul bucătăriei europene. Cu tonul lui în aspic cel radical-subversiv i-a eliberat pe proletarii englezi de capitalismul de tip Manchester. Salata lui rebel-dementă, cu slănină, radicchio şi fileu de portocale, a avut o contribuţie mai importantă la drepturile muncitorilor decât toate sindicatele europene la un loc. Chiar dacă eşti un mucos, a demonstrat el, cu probleme de ortografie şi frizură şuie, poţi să-ţi croieşti o carieră de succes în televiziune, dacă te pricepi la aburit morcovii.

***
PIERCING ÎN LIMBĂ

Pirssssingul în limbhă poate influenssa neghatif pronunssia!

***

TIPI CARE VORBESC DESPRE EI LA PRIMA ÎNTÂLNIRE

Stimată doamnă, aţi mai auzit aşa ceva?
„Sunt mai degrabă genul care…“
„Am o fire destul de romantică.“
„Sunt oarecum nestatornic.“
Vi se pare cunoscut? Oare cum de fac una ca asta? Cărei femei i-ar da prin cap să povestească, la prima întâlnire, ce soi de vacă pisăloagă, intolerantă şi isterică este?

***

Chapeau!