Ieri după-amiază am fost plăcut surprinși să primim în biroul nostru unul dintre primele exemplare ieșite din tipar ale unei noutăți mult așteptate de cititorii Nautilus! Este vorba, desigur, despre ultima carte din seria “Odiseea spațială” a lui Arthur C. Clarke, și anume “3001: Odiseea finală”.

“Orice tehnologie suficient de avansată nu se poate distinge de magie.” – Sir Arthur C. Clarke

Colecția Nautilus SF vă invită într-o nouă aventură alături de astronautul Frank Poole, Dave Bowman și super-computerul HAL 9000, pentru a întâmpina și înfrunta amenințarea monolitului de a distruge umanitatea!

Dacă în cel de-al treilea volum al seriei, “2061: A treia Odisee”, Clarke ne poartă într-o călătorie spațială fascinantă, prezentându-ne evenimente ce se desfăşoară în zone ale sistemului solar aflate la distanţe uriaşe între ele, acum Odiseea intră “în ultimul act”. Pentru a doua oară în 4 milioane de ani, monolitul se trezește. Puterea fără margini a unei tehnologii extraterestre a decis ce rol va trebui să joace umanitatea în evoluția galaxiei!

Clarke a afirmat de mai multe ori că acțiunea fiecăreia dintre cele 4 cărți are loc în propriul său univers paralel, fapt demonstrat în special prin existența monoliților la sfârșitul volumului “2010: A doua Odisee” și că Floyd nu mai face parte din treimea formată la finalul celei de-a treia cărți.

Arthur C. Clarke nu a fost doar un autor de science fiction, rămas celebru pentru seria de romane SF “Odiseea spațială”, ci și inventator și futurolog britanic, întrucât el este cel care a introdus conceptul de “sateliţi pentru comunicaţii” în 1945, cu mult înaintea realizării lor. Mai mult decât atât, orbitele geosincrone care susţin sateliţii într-o poziţie fixă în referinţă cu Pământul se numesc “orbite Clarke”.

Este recunoscut drept un vizionar și datorită faptului că în anul 1940, Clarke susţinea că omul va ajunge pe Lună până în anul 2000, idee ce părea ridicolă la acea vreme. În plus, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Clarke, ofiţer în cadrul Royal Air Force, a dezvoltat şi perfecţionat sistemul radar.

Seria “Odiseelor spațiale” combină temele science-fiction cu meditația metafizică. Toate descriu zboruri spațiale în sistemul solar și întâlniri cu “monolitul negru”. Arthur C. Clarke a declarat inițial, în introducerea la “2001: Odiseea spațială”, că nu este posibilă niciun fel de urmare și că nu are nici cea mai mică intenție de a scrie vreuna. Spre marele nostru noroc, descoperirile științifice din sistemul solar l-au făcut să se răzgândească!

Puteți afla mai multe despre saga “Odiseelor spațiale” pe NemiraBooks.ro, citind recenziile trimise de cititori!