Update:
Cu o mică întârziere, am revenit și cu numele câștigătorului unei cărți la alegere, din colecția Bonton, extras prin tragere la sorți.
Este vorba despre Ina Hofnar! Felicitări!
Mi se întâmplă din când în când, atunci când citesc, să întâlnesc paragrafe care mă opresc din ritmul alert cu care parcurg povestea. Sunt paragrafe sau simple replici care fie mă impresionează, fie mă șochează ori mă revoltă, fie mă lasă îngândurată, punându-mi tot mai multe întrebări pentru a găsi un răspuns sincer.
Iubesc aceste momente rare, pentru că astfel ajung să mă atașez și mai mult de respectiva carte, în special atunci când mă și regăsesc în spusele personajelor!
Citatele, pentru că despre acestea vom vorbi astăzi, sunt “sarea și piperul” din literatură, nu credeți? Obișnuiam într-un timp să îmi transcriu pasajele preferate într-un carnețel, pentru a le avea la îndemână pe viitor. Însă nu am reușit să “mă educ” în acest sens. Era prea greu să mă distanțez de paginile cărții, exact în momentul cel mai profund.
Cu toate acestea, am realizat mai jos o selecție de citate și extrase din cărțile unor autori recunoscuți și foarte iubiți, pentru a ne bucura cu toții de ele!
“…cu toţii arătăm mai tineri şi mai dulci când ne zâmbim zâmbetele adevărate – cele care ne vin pe buze atunci când suntem cu adevărat fericiţi şi nu încercăm doar să jucăm cine ştie ce joc de societate tâmpit.”
“Oamenii care se străduiesc cu toată fiinţa lor să facă lucrul cuvenit, par întotdeauna nebuni.” (Apocalipsa)
“Aceasta era vocea ei, însă era aproape aceea a lui Scott, o foarte bună imitaţie, aşa că Lisey închise ochii şi simţi primele lacrimi calde, aproape reconfortante, cum îi alunecă prin perdeaua genelor. Erau multe lucrurile pe care nu ţi le spunea nimeni despre moarte, descoperise ea, şi unul dintre cele mai importante era cât de mult le ia celor pe care i-ai iubit să-ţi moară şi în suflet. “E un secret”, gândi Lisey, “şi aşa trebuie să fie, pentru că cine şi-ar mai dori să se apropie de altă persoană dacă ar şti cât de greu e să te desparţi de ea? În suflet moare doar puţin câte puţin, nu-i aşa?”” (Povestea lui Lisey)
“A iubi pe cineva este o stare de graţie. A te căsători cu cineva este un contract.” (Dincolo de orizontul albastru)
Oricum, asta-i viaţa, o-nvăţătură după alta iar când ai terminat cu toate-nvăţăturile, ai absolvit şi, drept diplomă, mori. (Poarta)
“[…] suntem prizonierii previziunilor şi percepţiilor noastre. […] una din caracteristicile Blestemului este neputinţa noastră de a ne desprinde din pseudo-realitatea dorinţelor noastre. Fără să putem vedea lumea ce ne înconjoară, aşa cum e.”
“Mă bălăcesc într-un soi de copilărie tărăgănată la nesfârşit.”
“Ar mai fi multe de adăugat, dar nu-mi închipui că vă veţi apropia vreodată de adevăr mai mult de-atât. De-a lungul istoriei, au existat oameni cu puteri inexplicabile, care păreau să depăşească hotarele timpului şi ale spaţiului. Nimeni nu i-a înţeles vreodată: aproape fără excepţie, explicaţiile pe care le găseau erau doar nişte prostii. O ştiu prea bine căci am citit foarte mult despre ei! Însă există o analogie care e… mă rog, sugestivă şi utilă. Se regăseşte de nenumărate ori în istoria voastră. Închipuiţi-vă că fiecare minte de om e o insulă înconjurată de un ocean. Fiecare pare izolată, dar, de fapt, toate sunt legate prin roca de bază din care se ridică. Dacă ar dispărea oceanele, acesta ar fi sfârşitul insulelor care ar ajunge să facă parte dintr-un singur continent, însă şi-ar pierde toată individualitatea. Telepatia, după cum i-aţi spus voi, e ceva de genul acesta. În împrejurările potrivite, minţile pot fuziona, împărtăşindu-şi conţinutul, pentru ca, o dată despărţite din nou, să păstreze amintirea acelei experienţe. În cea mai intensă formă a sa, această putere nu se mai supune regulilor timpului şi spaţiului.”
“Cum vreau să mor? La nouăzeci de ani, în patul meu, cu burta plină de vin şi cu o fecioră lângă mine…” (Tyrion Lannister)
“O minte are nevoie de cărţi, precum o sabie are nevoie să fie ascuţită…” (Tyrion Lannister)
“Niciodată să nu uiţi cine eşti, pentru că lumea sigur nu va uita. Păstrează cunostiinţa ca o armură şi nu o vor putea folosi împotriva ta…” (Tyrion Lannister)
“Ne-am cunoscut, ne-am îndrăgostit, ne-am căsătorit. Am făcut greșeala să cred că lucrurile se încheiaseră aici, când ele abia începeau. Bănuiesc că e o greșeală pe care mulți o fac. Vedem prea multe filme, citim prea multe cărți, credem prea mult în ce ne-au spus părinții.” (Iubire etc.)
“Îți organizezi căsnicia, îți protejezi copiii, îți administrezi iubirea, îți trăiești viața. Și, uneori, te oprești și te întrebi dacă toate sunt adevărate. Oare îți trăiești viața sau te trăiește ea pe tine?” (Iubire etc.)
“La început, îți spui: când o să fiu mare, o să iubesc pe cineva și sper să iasă bine, dar, dacă nu, o să mă îndrăgostesc de altcineva și, dacă iese prost, o să mă îndrăgostesc de altcineva. Presupunând, mereu, că găsești persoanele cu pricina și că ele te vor lăsa să le iubești, pleci de la premisa că iubirea, sau capacitatea de a iubi, va fi veșnic acolo, în așteptare. Numai că eu nu cred că iubirea – și viața – arată așa.” (Iubire etc.)
“Cu cât raționezi mai mult, cu atât creezi mai puțin.”
“O poveste bună nu poate fi divizată; trebuie distilată!”
“Cel puțin jumătate dintre povestirile polițiste publicate violează legea care spune că, odată revelată soluția, aceasta trebuie să pară inevitabilă.”
“Legea nu înseamnă dreptate. Legea este un mecanism cu multe imperfecțiuni. Dacă apeși butoanele corecte și mai ai și noroc, s-ar putea să apară dreptatea.”
“Criminalitatea organizată este doar cealaltă faţă (murdară) a dolarului.”
Concurs:
Care este citatul vostru preferat dintr-o carte?
Premiu: Voi oferi prin tragere la sorți, un titlu la alegere din colecția Bonton de pe Nemira.ro!
Deadline: Marți, 13 decembrie 2011, ora 23:59.
Tweet
“Cine controleaza trecutul, controleaza viitorul; cine controleaza prezentul, controleaza trecutul”. King Arthur Blair (George Orwell)
In romanul “Joia neagra” John Steinbeck a scris: “Un barbat care stie totul despre femei nu stie nimic despre una singura”.
“Nimic nu e mai greu de crezut ca adevarul si, dimpotriva, nimic nu este mai seducator ca forta minciunii si, cu cat mai gogonata este, cu atat mai bine. Este legea vietii si voi va trebui sa gasiti echilibrul corect.”
“- Viata, fiule, e ca prima partida de sah. Cand incepi sa intelegi cum se misca piesele, ai si pierdut.”
(“Palatul de la Miazanoapte”, de Carlos Ruiz Zafon)
“Primesti atata iubire, cat vei darui celor din jurul tau” – din filmul “Happy Feet” (2006).
Totusi, gravitatia nu poate fi facuta raspunzatoare pentru ca
ne cade cineva cu tronc”.
ALBERT EINSTEIN
Poate cel mai aplicabil citat in ziua de azi ar fi cel al lui
Ray Bradbury
“Nu trebuie să arzi cărţi ca să distrugi o cultură. Ajunge să faci ca lumea să nu le mai citească.”
In era gadgeturilor, a facebookului, a netului, a tehnologiei, a vitezei, foarte putini mai sunt acei care mai si citesc.
Misterul regelui despre scris – Stephen King
Ochii mamei s-au miscat de la Dave la mine,de la mine la Dave, de la Dave la mine. Ajunsese de la saizeci de kilograme la patruzeci.Avea pielea galbena si atat de intinsa, incat semana cu una dintre acele mumii purtate in procesiune pe strazile din Mexic in Ziua Mortilor. I-am tinut tigara cu randul si, cand a ajuns la filtru, am stins-o.
“Baietii mei”, a zis, apoi a cazut in ceea ce putea fi somn sau inconstienta. Ma durea capul. Am luat doua pastile de aspirina din unul dintre multele flacoane de pe noptiera. Dave o tinea de-o mana si eu de cealalta. Sub cuvertura nu era corpul mamei noastre, ci acela al unui copil infometat si deformat. Eu si cu Dave am fumat si-am discutat putin. Nu-mi amintesc ce ne-am spus. Plouase cu o seara in urma, apoi scazuse temperatura si, dimineata, strazile erau pline de gheata. Auzeam cum devine tot mai lunga pauza dintre fiecare respiratie aspra. In cele din urma, respiratia s-a oprit si-a ramas doar pauza.
“Da-mi daca vrei sa-ti dau” – Camil Petrescu (Patul lui Procust)