Mai este nevoie de vreun cuvânt introductiv? Cred că nu…
Dacă în clasamentele CititorSF de anul viitor va fi reintrodusă categoria “Cea mai inspirată reeditare”, sunt sigur că nu va fi greu să decideţi.
Voila!
Arthur C. Clarke – 2001. Odiseea spaţială
traducere de Adrian Şerban Dobrin
Colecţia Nautilus
150 x 225 mm hardcover, 272 pp.
„[…] o viziune existenţială şi în acelaşi timp mistică, ştiinţifică, dar şi teologică… o capodoperă a SF-ului!”
Saturday Review
„Dacă ai călătorit milioane de kilometri şi milioane de ani… dacă ai ajuns în faţa unei uşi care a fost creată în mod clar de cineva sau ceva mai presus de înţelegerea ta… dacă ţi-ar fi imposibil să te întorci, dar în acelaşi timp ai fi îngrozit să continui… dacă ai şti că deschizând uşa vei pătrunde în necunoscut şi dacă n-ai avea pe nimeni cu care să te sfătuieşti… i-ai trece oare pragul? 2001 încearcă să ofere răspunsuri la unele dintre cele mai fascinante şi fundamentale întrebări din toate timpurile: «Cine suntem?», «Cum am ajuns să fim ceea ce suntem?», «Ce vom deveni?»…”
The Washington Post
„Stilul narativ direct şi neutru, aproape ştiinţific, face finalul cu atât mai surprinzător. Călătorind alături de David Bowman şi văzând cum graniţele cunoaşterii umane se dilată, şi apoi se spulberă în colb, veţi atinge pe rând încătuşarea fascinaţiei şi veneraţia faţă de înţelegere.”
Time
„Odiseea spaţială 2001 este romanul science-fiction chintesenţial – abundă în viziuni glorioase despre viitor şi întrebări filozofice asupra locului omenirii în univers. Clarke surprinde ca nimeni altul spiritul ştiinţific şi avântul intelectual care au impulsionat omenirea de-a lungul istoriei, de la omul primitiv la cel intergalactic.”
Interzone
„O operă remarcabilă de ficţiune, care ţese meticulos un ambient extraterestru fascinant. […] Clarke este un maestru desăvârşit!”
Publishers Weekly
Tweet
Sunt cu totul de acord cu Romeo.
Eu citesc foarte mult pe drum (metrou, masina, etc.) si pentru a te cara cu o carte hardcover la asemenea dimensiuni este foarte incomod.
Ganditi-va ca ati lua cu voi unul din volumele lui King… cum e sa il aveti dupa voi!? Destul de incomod, stiu!
La partea de grafica, parerea mea este ca tot grafica de pana acum, consacrata pot spune, este cea mai reusita.
@Teodor,Romeo-se pare ca nu ati citit inca cele doua carti care au aparut, in formatul nou de care va tot plingeti-Cartea Cimitirului si Dragonul Maiestatatii Sale- aflati ca este unul din cele mai aerisite formate iar cititul este cursiv, cartea se tine cu usurinta in mina,ce mai este super.Din punctul meu de vedere cred ca este mai mult decit cool acest format.Circotasilor! 😀
Cred ca faceti o confuzie: King e in formatul 165 x 245. Si da, mie noul format mi se pare suficient de portabil (pentru ca, pe de alta parte, fiind legat e mult mai rezistent). Then again, eu am citit Pistolarul in tramvaiul 41, asa ca…
Asteptati sa puneti mana pe carte, continuam discutiile atunci.
@Voicunike: pofticios mai esti! Vedem in zilele ce urmeaza.
hardcover inseamna in primul rand mai scump. si asa preturile cartilor noi este mare…
eu o sa astept ziua in care o sa apara si la noi versiunea paperback dupa hardcover. nu exista nici o carte pe care sa mor daca n-o citesc acum, si chiar pentru autorii mei preferati astept cate 6 luni ca sa comand cartile intr-un format care sa fie usor de plimbat in tramvai si care sa nu coste de 2 ori mai mult in timp ce ofera doar jumatate din beneficii.
(ca exemplu, am astea: http://www.nesfa.org/press/Books/Zelazny-Project.html. din februarie si pana acum am reusit abia sa termin un volum, pentru ca sunt greu si de plimbat prin casa, daramite de luat cu mine pe undeva.)
exista o dimensiune de hardcover care e usor de citit, dar nu se preteaza decat la carti mici – probabil pt ‘graveyard book’ si ‘his majesty’s dragon’ merge, daca au iesit in formatul la care ma gandesc eu. pe de alta parte… vlad, nu stiu cum ai citit ‘pistolarul’ in metrou, dar nu te astepta sa mearga si la volumele urmatoare 😀 sunt niste monstri si in varianta paperback cu scris mic-mic de tot…
[p.s. imi place sa aflu ca nu sunt singura care uraste hardcoverurile… oricat de frumos arata ele in biblioteca, eu iau cartile in primul rand ca sa le citesc.]
Voicunike, tu ai fi de acord si cu formatul 543×785, asa ca… De fapt, tu esti de acord cu tot ce zic amicii tai, indiferent ce tampenii ar spune (de pilda, in cazul de fata, afirmatia lui Jen cum ca “Asimov mi se pare apreciat degeaba”). Prin urmare, eu nu mai iau de mult in serios ce spui mataluta. Partea buna in toata chestia asta e ca esti un tip de treaba si nu ma pot supara pe tine. 🙂
Dar gandeste-te ce-ar fi ca maine-poimaine Nemira sa dea faliment din pricina unor asemenea idei falimentare. Cum ti-ar placea?
@Romeo: fara sa para ca iau partea/fac jocul vreunui “amic”, am rugamintea sa pastram discutia intr-un ton amical si respectuos. Am receptionat ideea, multumim pentru feed-back.
@Jen: hardcoverhatersclub.com e luat? 😀
Adevarul e ca Alegerea celor trei nu m-as fi gandit sa-l iau in tramvai. Pistolarul a mers si pentru ca are mai putine pagini.
Nu toate titlurile se preteaza la HC, dar pe cele care intr-adevar merita le-as lua impreuna cu versiunea e-book. Mai portabil decat e-reader nu exista.