„Fiind vorba despre Stephen King, putem renunţa la orice introducere.” Aşa debutează recenzia celor de la Bookmarks dedicată ultimului thriller al maestrului, şi au perfectă dreptate.
King nu mai are nevoie de nici o introducere, cu atât mai puţin pe un blog dedicat cititorilor Nemira. Aşa că, să intrăm „în pâine”.
Volum lansat la sfârşitul lunii ianuarie 2008, aproape simultan în Statele Unite şi Marea Britanie, Duma Key nu a dezamăgit nici o secundă, atât prin calitatea literară cu care ne-am obişnuit, cât şi prin potenţialul comercial. A stat atât de mult în topul New York Times Best Seller, încât nici nu mai are rost să dăm cifre. King este o adevărată fabrică de bestseller-uri, iar maşinăria funcţionează mai bine ca niciodată.
Recenziile de specialitate sunt şi ele entuziasmante. Considerată de unii cea mai bună poveste a sa din ultimii cincisprezece ani, Duma Key este în primul rând marcată de un accentuat caracter autobiografic, ceea ce face lucrurile cu atât mai interesante pentru fani. Mai ales pentru că ei ţin cu siguranţă minte accidentul aproape fatal pe care l-a suferit pe o autostradă din Maine în 1999. Mai mult, după istoria unei căsnicii din Povestea lui Lisey, a venit momentul ca Stephen King să scrie despre propriul divorţ (informaţie cu bunăvoinţă „divulgată” de Chuck Verrill, editorul său).
Chiar şi doar aceste două ingrediente sunt suficiente pentru a stârni dorinţa de a pune mâna pe carte. Şi, aflată acum în laboratorul de traduceri al domnului Mircea Pricăjan, sperăm că în această toamnă o vom oferi publicului românesc spre a fi „devorată”.
Aşa că, dacă tot încerc să vă trezesc interesul şi să vă aţâţ, trebuie să spunem câteva cuvinte şi despre povestea propriu-zisă…
Un groaznic accident pe un şantier de construcţii îi smulge braţul lui Edgar Freemantle, întunecându-i de asemenea memoria şi mintea. Calvarul perioadei de recuperare îi provoacă schimbări de personalitate şi accese de furie necontrolată ce grăbesc sfârşitul căsniciei sale. Edgar îşi doreşte să nu fi supravieţuit accidentului, dar psihologul său îi recomandă un leac geografico-existenţial: îl sfătuieşte să îşi schimbe complet viaţa, părăsind oraşul aglomerat şi afacerile din domeniul construcţiilor.
Retras la Duma Key, în paradisul Golfului Mexic, Edgar începe să picteze cu pasiune, descoperindu-şi un talent extraordinar. Dar atracţia sa faţă de pictură şi desen pare a fi comandată de o forţă ce îl depăşeşte, ca o constrângere. Multe din tablourile sale au o putere ce nu poate fi controlată, aproape mistică, scoţând la iveală secrete de mult îngropate, trezind nălucile copilăriei. Talentul său poate fi, de asemenea, o armă…
O meditaţie asupra luminii şi întunericului puterii creatoare, garnisită cu elementele supranaturale pentru care îl iubim atât de mult şi împănată cu trimiteri autobiografice, ultimul său thriller… will surely thrill you. As always.
@IB 🙂 OK
@Vlad Puescu: Intr-adevar, coperta arata bine! Ma grabesc sa precomand cartea! In alta ordine de idei, de ce v-ati oprit cu seria istorica a Rodicai Ojog-Brasoveanu? Pe cand “Letopisetul de argint”?
@IB: nu ne-am oprit cu seria Ojog-Brasoveanu. Din seria “Logofatul Andronic” urmeaza “Ochii jupanitei”.
@Vlad Puescu: Am “Ochii jupanitei” din “editarea intermediara” 2006, cand am crezut ca va apare toata seria dar nu s-a intamplat asa. Comparand cu ce s-a editat prima oara, imi lipseste doar “Letopisetul…”. Probabil ca va urma “Ochilor…”.
Vad ca discutia a inceput initial de la Duma Key si ca un cititor intreba daca avem sanse sa citim in romaneste Cujo, Firestarter, The Tommyknockers sau The Dark Tower…
Imi permit o completare… De ce ne laudam ca Nemira editat 15 titluri in ultimii patru ani? A reeditat The Stand, It, Gerald’s Game, Misery, Christine, Shining… Cand au aparut prima data n-au stat prea mult prin librarii… Acum insa, m-am plictisit sa vad Shining sau Misery pe rafturi, chiar si reeditate… O fi vreo strategie de marketing, departe de puterile noastre de intelegere…
Am putea avea in vedere, pe langa cele trei titluri si seria Dark Tover,mentionate de Dan Radulescu, si colectiile de povestiri, precum Hearts in Atlantis, Different Seasons, Night Shift, Everything’s Eventual sau Nightmares and Dreamscapes, pe care le-au neglijat toate editurile din Romania…
Mai mult, am putea avea in vedere si Insomnia, Desperation, Rose Madder, The Girl Who Loved Tom Gordon, si alte asemenea…
Cred ca ar trebui sa-i dam o sugestie domnului Pricajan…, si celor care elaboreaza strategiile de vanzare…
@Dorin Muntean: multumesc mult pentru sugestii, ele vor fi luate in considerare. Momentan, in afara de “Duma Key”, avem in pregatire “Blaze” de Richard Bachman. Eu unul, sunt foarte curios cum va primi publicul din Romania romanele scrise sub pseudonim (din pacate, deja s-a aflat 🙂 ). Sper ca in cateva zile sa le pot da tuturor fanilor o veste foarte mare si foarte buna referitor la “Dark Tower” 😀
Pai cred ca deja s-au publicat pe la alte edituri vreo doua din romanele scrise sub pseudonimul Richard Bachman(The long walk si Road work daca nu ma insel).Ca sa nu mai vorbesc de Running Man, care e publicata la noi din 1992, cand chiar nu se stia cine e de fapt autorul.
Cand apare lista cu noutatile din septembrie?
Si o intrebare: “Aveti in plan si seria “Joe Sandilands – Barbara Cleverly”?” + trei propuneri: Michael Cox, David Downing, Cormac McCarthy.