Anul acesta, prima zi de toamnă a fost pe 18 septembrie.  Poate pentru că vântul a fost puțin mai înțepător, iar răcelile deja și-au făcut apariția.

Anul acesta, prima zi de școală a fost pe 18 septembrie. Poate pentru că ne-am reîntâlnit și revăzut cu prietenii Editurii Nemira după o vară liniștită în care ni s-a făcut dor de discuții și întrebări și râsete. Miercuri, 18 septembrie, pe la 15:45 am ocupat sala Mircea Eliade a Bibliotecii Metropolitane București. Motivul ”asediului” nostru a fost dat de întâlnirea cu scriitorul Andrei Călăraș și cu invitații săi în cadrul unui eveniment de prezentare a cărții Richter 8.9.

Odilia Roșianu, redactorul cărții și moderatorul acestui eveniment, ne-a dat ”test” chiar din ”prima zi de școală” și ne-a invitat să rezolvăm o problemă. Ipoteza era clară, iar concluzia la fel, iar demonstrația a fost floare la ureche. Au fost două tipuri de învățăcei, ”cei scoși la tablă”, invitații, și cei care au asistat cuminți din bănci, publicul.

Andreea Chebac (bookblog.ro), George Hari Popescu (blogger), Constantin Piștea (blogger) și Ciprian Măceșaru (scriitor) au răspuns întrebărilor pregătite de Odilia. Chiar dacă fiecare a oferit răspunsurile sale, la un moment dat, vocile lor s-au transformat într-o singură voce. Iar așa am putut afla mai multe despre scriitorul Andrei Călăraș, aflat la cea de-a doua carte, Richter 8.9, pe care a scris-o la persoana I, în comparație cu prima carte care a fost scrisă la a treia persoană. Astfel, implicarea a fost mai mare, scrierea mai intimă, iar provocarea mai interesantă, mai ales în momentele în care își dădea seama că un anumit fragment ”ar fi curs” fără nicio problemă dacă ar fi fost scris la persoana a treia.

Andrei Călăraș s-a descurcat de minune, scrierea la persoana I fiind și mai atrăgătoare pentru cititor, prins și el în vârtejul intrigilor și al căutărilor. Interesant este de urmărit de ce natură sunt aceste căutări ale lui Alexandru Don, personajul principal, mai întâi, o căutare a liniștii (definitive) prin sinucidere (dar nu îi iese), a iubirii pierdute, a adevărului. Vă invităm să îl cunoașteți pe Alexandru Don, un artist la Paris, dominat de trăiri interioare puternice și obligat de circumstanțe să fugă după o mașinărie-legendă care pare a fi cea mai puternică armă din lume. Și, bineînțeles, ajunsă pe mâinile nepotrivite, poate produce mult rău.

Cum bine au remarcat invitații, prezentarea stărilor interioare ale personajului central ne ajută să îl cunoaștem mai bine, chiar să complotăm împreună cu el în cercetarea adevărului, pentru că astfel este umanizat și apropiat nouă. Alexandru Don se consultă cu Madame Badeau, această bătrânică cinică, dar savuroasă, atrasă de intrigi și dornică să omoare timpul cu descifrarea unui mister. Iubirea este prezentată în roman, insă nu domină povestea. Pentru că a fost un dialog între prieteni, s-a discutat și despre punctele slabe ale acestei cărți, însă acestea nu reușesc decât să potențeze valoarea acestui roman și să creeze așteptări pentru următoarele cărți ale autorului. Mai mult, s-a ajuns până la a discuta despre genul de literatură abordat de către Călăraș, literatură de suspans. Multe întrebări au apărut aici. Cititorului român îi place literatura de suspans? Iar dacă da, autori de suspans români sau doar străini? Mai face față cititorul român literaturii de suspans când el trăiește zi de zi în suspans? Voi ce credeți?

S-au discutat multe lucruri în sala Mircea Eliade, de altfel, unul dintre scriitorii preferați ai lui Andrei Călăraș. Demonstrația invitaților a determinat-o pe Odilia Roșianu să ajungă la concluzia știută chiar de la începutul evenimentului. Trebuie/Merită/E necesar să citim Richter 8.9 de Andrei Călăraș. Poate pentru că e romanul unui scriitor român, poate pentru că scrie suspans la fel de bine ca un scriitor precum Stephen King, poate pentru că sunt câteva mici pasaje despre iubire suficient de puternice cât să vrei să citești și restul acțiunii, poate pentru că îți place Parisul, poate pentru că ai fost întotdeauna fascinat de cutremure.

Până la următoarea oră de clasă (și va fi cât de curând), aveți ca temă Richter 8.9, de la pagina 5 până la pagina 424.