“Încă de la început, țineți cont de un lucru: romanul Sub dom de Stephen King n-are nici o legătură cu serialul Under the Dome. Există unele elemente comune, dar atît de nesemnificative încît pot spune cu mîna pe inimă că nimic din ce veți citi în continuare nu conține spoiler.

Partea comună este că un orășel american se trezește într-o zi că este acoperit de un dom imens. În timp ce serialul aberează cu scene de acțiune previzibile, romanul te ține în tensiune pe parcursul celor 1.000 de pagini. King spune într-o notă de final că a vrut să scrie o carte „cu piciorul mereu pe pedala de accelerație“. Ei bine, oameni buni, așa este! Dacă o veți citi, va fi una dintre rarele cărți lungi de care nu vă veți putea despărți pînă nu o terminați.

Atmosfera este desăvîrșită. Acțiunea este inegalabilă. Descrierile sunt minuțioase. Personajele sunt unice. Sub dom este un roman al lui King despre care vei crede că nu l-a scris singur, ci a avut în spate o mică armată de autori și documentariști.

Atmosfera

O senzație de apăsare se propagă de-a lungul și de-a latul cărții. Este apăsarea domului, deci una fizică, ceea ce face ca aerul să se rarefieze treptat și ecosistemul orașului să sufere modificări radicale. Domul din carte este ușor permeabil, ceea ce permite comunicarea verbală cu lumea de afară și aerul poate trece în cantitate infimă, dar asta este singura concesie făcută de King tragediei care s-a abătut peste oraș.

Mai importantă este apăsarea psihică. Oamenii din Chester’s Mill se trezesc izolați brusc și situația asta durează o săptămînă, începînd cu 21 octombrie. Vor comunica diferit, se vor lega relații, vor apărea conflicte, se vor descoperi, se vor iubi și urî. Și, evident, pentru că este totuși o carte scrisă de Stephen King, vor fi crime și sinucideri, în medie cam una la 20 de pagini.

Sunt mii de scene în carte, scurte și dinamice. King are, ca de obicei, o viziune cinematografică asupra acțiunii. Lucrurile se întîmplă în paralel, implică zeci de personaje odată, pentru ca micile acțiuni să conveargă spre marele gesturi. Totul merge către laboratorul de droguri, către cutia misterioasă de pe deal, către stelele roz care cad în rînduri, către Marele Dovleac, omul cu crucea pe piept, Halloween și o fetiță/femeie care se va lupta cu o altă fetiță în final.

Există cîteva scene care te vor speria prin dinamism, detalii, duritate și vigoarea narațunii: conflictul din fața supermarket-ului și explozia laboratorului de droguri sunt două dintre ele. Arta descrierii și varietatea verbelor de acțiune te vor face să citești cu gura căscată acele părți. Un alt moment care-ți va bîntui visele este cel în care Jim Rennie Jr. revine în debaraua unde le-a ascuns pe cele două fete pe care le omorîse, pentru a petrece cîteva clipe romantice cu ele și cu mîinile lor reci.

În unele pasaje, King vorbește cu cititorii. Le cere să aibă răbdare, le reamintește unele personaje, îi conduce prin oraș. Face rar asta, dar cînd o face totul pare extrem de firesc. Este ca și cum și noi am fi participat la scrierea cărții sau ca și cum am citi romanul împreună cu autorul.

Personajele

Sunt foarte multe personaje puternice. Evident, dintre ele se detașează Jim Rennie senior și junior (agenții negativi), Dale „Barbie“ Barbara (agentul pozitiv), Julia Shumway (adjuvantul). Totul se mișcă în jurul lor, dar fiecare dintre ei are adjuvanți și cercuri de personaje atît de bine conturate încît te vei atașa de ele sau le vei detesta pînă ajungi la final.

Există o predispoziție extremă la rău la personajele din Sub dom. Chiar și personajele pozitive au momente în care ar dori să facă rău, unele chiar și numai pentru a simți ceea ce simt criminalii, pentru a simți altfel decît simt ele în mod normal. Cartea scoate din personaje tot ce este mai rău în ele. Și foarte puțin bun.

La nivel practic, diferențele față de serial sunt multiple:

• Rennie Jr. e mult mai malefic
• Big Jim nu bea alcool deloc
• Rev. Lester Coggins are viziuni de mult timp și se autoflagelează des
• Julia Shumway e divorțată de 10 ani și e proprietara ziarului local
• Linda și Rusty sunt împreună sub dom și au două fete

Iar domul… domul nu mai produce șocuri fizice dacă l-ai atins o dată, așa cum este cazul bolilor din copilărie, pe care nu le faci decît o dată. Dacă ai văzut prima serie a filmului, citește cartea și vei uita episoadele după vreo 50 de pagini.”

Autor: George Hari Popescu

Citeşte continuarea pe cyberculture.ro