Poate doar într-o ţară deosebit de prosperă, într-o Arcadie populată de oameni fericiţi, politica ar putea deveni subiect de comedie. Cu toate acestea, românii care n-au niciuna din şansele prevăzute mai sus, tratează de multe decenii politica cu un umor lipsit de scrupule.
Întâlnirea cu volumul Laviniei Bârlogeanu mi-a amintit faptul ca, acum câtiva ani, un mini-pachet de tarot m-a convins sa cumpar „Ultima iubire la Tarigrad.
În ultimul său roman, Arthur Hailey dă lovitura, din nou, de astă dată abordează genul policier – dacă nu mă înşel, este singurul roman poliţist pe care-şi pune el semnătura. Şi asta se vede, vă zic de la bun început. Pe de altă parte, nu cred că Hailey ar fi urmărit să se încadreze musai în gen…
Orașul bântuit este promisiunea lui Bill, pe care o îndeplinește Stephen King, promisiunea că va scrie într-o bună zi despre toate astea. E plăcut să gândești astfel o vreme în liniștea curată a dimineții, să te gândești la copilărie și la propriile ei dulci taine ce confirmă mortalitatea, și la faptul că mortalitatea definește tot curajul și toată iubirea.
Pe drept cuvânt, seria Turnul Întunecat este o operă de proporţii epice care a suscitat un interes deosebit pentru fanii lui Stephen King şi chiar pentru Stephen King însuşi. De ce spunem asta? Pentru că atunci când King a început această călătorie iniţiatică alături de eroul său Roland Deschain, aşa cum mărturisea şi el, era poate prea tânăr ca să stăpânească arta creaţiei literare şi tehnicile acesteia, dar la vremea aia i s-a părut o idee bună.
Cărțile lui John Banville sunt de o aroganță teribilă. El zice că nu le prea suportă, că le scrie greu, dar că, în definitiv, sunt destul de aproape de ceea ce înseamnă o operă de artă. În 2005, când i s-a oferit Man Booker Prize-ul pentru romanul Marea, și-a permis o remarcă ce a stârnit nu puțin public (ca să nu mai vorbim despre scriitori).
Sunt unele cărți care aleg să se simplifice până ajung să pară neintenționat de simple, care se simt clare și hotărâte în mesajul lor dezbărat astfel de giumbușlucuri estetice care uneori vin la pachet cu o lentoare firească a lecturii. Mathias Malzieu, despre care e bine de știut că e și solist în trupa lui rock, Dionysos, a luat exact această hotărâre în numele micului său roman, Mecanica inimii (Editura Nemira, 2009).
Dacă n-am şti că e vorba de primul roman al lui Martin, n-am fi atenţi la anumite detalii şi ne-am mulţumi să analizăm cartea în sine. Dar ştiind că-i un roman de la începutul carierei, ne simţim îmboldiţi cu toţii să judecăm cartea în perspectiva viitorului.
„În clipa când îmi înțeleg cu adevărat inamicul, când îl înțeleg îndeajuns de bine ca să-l pot învinge, în acel moment eu îl și iubesc.” Ender Wiggin
Lucidă, autoironică, alunecând de la optimism la contrariul său fără a fi precaută, ci doar naturală, vie, cartea m-a încântat mai ales prin aceea că dozează cu bun-simț particularul, separându-l de general.
Neil Gaiman, Jonathan SafranFoer, Nick Hornby sunt doar trei dintre cele zece nume care au pus nu puțin fler scriitoricesc în Monstrul. Antologie de povestiri trăsnite, carte ce apare sub egida colecției McSweeney`s.